Statul protejează parlamentari, miniștri, evazioniști și multinaționale folosindu-se de GDPR | ANALIZĂ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Scandalul dintre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă privind vila de patrimoniu a RAAPPS care ar fi pregătită pentru președintele Klaus Iohannis nu este singurul legat de secretomania cu care statul își protejează unii cetățeni de opinia publică, deși beneficiază de facilități publice.
Cuprins:
Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) nu prezintă de ani buni lista demnitarilor care stau în vile de stat la chirii modice sau le-au achiziționat la prețuri mici.
Libertatea a cerut aceste date încă din 2020, dar instituția a refuzat sistematic, argumentând că sunt date private, protejate prin lege.
Cu toate acestea, interesul public este justificat, având în vedere că persoanele în cauză beneficiază direct de banii contribuabililor.
Vile pentru demnitari la chirii modice
Recent, RAAPPS a fost implicată într-un scandal, după ce a fost acuzată că investește 7 milioane de euro într-o vilă destinată președintelui Klaus Iohannis după ce va termina mandatul de șef al statului.
Scandalul a reapărut în actuala campanie electorală, premierul Marcel Ciolacu (PSD) afirmând că va desecretiza informațiile.
Fostul premier Nicolae Ciucă (PNL) a cerut desecretizarea listei cu toți locatarii vilelor de protocol, lăsând să se înțeleagă că și alte persoane folosesc vile, deși nu ar fi beneficiari legali.
„Tot în spiritul transparenței, mai sunt și alte teme pe care publicul merită să le știe:
1. Lista utilizatorilor/ vizitatorilor/ beneficiarilor vilei RA-APPS din strada Cucu Starostescu nr. 6. Sunt sigur că domnul Ciolacu nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2.
2. Lista tuturor vilelor RA-APPS şi a beneficiarilor care locuiesc în aceste vile”, a scris Ciucă pe Facebook.
Secretul fiscal, mană cerească pentru evazioniști
Fiscul din România este o altă instituție care se prevalează de o serie de prevederi legale pentru a nu prezenta publicului evazioniștii sau companiile care nu-și plătesc corect taxele, deși este chiar treaba instituției să îi găsească.
Angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) fac multe controale anual, dar niciodată instituția nu anunță cu nume și prenume care sunt companiile la care au găsit nereguli la plata taxelor și nici sumele defalcate pe fiecare firmă.
Justificarea este un paragraf din Codul de procedură fiscală care vorbește despre secretul fiscal:
„(1) Funcţionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai deţin această calitate, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.
(2) Informaţiile referitoare la impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat pot fi transmise numai:
a) autorităţilor publice, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege;
b) autorităţilor fiscale ale altor ţări, în condiţii de reciprocitate în baza unor convenţii;
c) autorităţilor judiciare competente, potrivit legii;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
(3) Autoritatea care primeşte informaţii fiscale este obligată să păstreze secretul asupra informaţiilor primite.
(4) Este permisă transmiterea de informaţii cu caracter fiscal în alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (2), în condiţiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice.
(5) Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului fiscal atrage răspunderea potrivit legii”.
Informațiile, publice, dar evitate
În acele „alte cazuri prevăzute de lege” se află și Legea 544/2001 privind informațiile publice, dar Fiscul nu consideră așa.
Practic, prin aceste prevederi și interpretări, niciun cetățean nu poate ști cine nu-și plătește taxele, fie că este vorba de maneliști, investitori în criptomonede, dezvoltatori imobiliari pe persoană fizică, șefi de clanuri sau chiar multinaționale prinse că n-au plătit corect dările.
În schimb, instituții precum Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) arată clar pe cine amendează, de ce și sumele.
La fel, Curtea de Conturi menționează cu nume și prenume pe unde se scurg bani din vistieria statului.
Culmea este că, potrivit unui proiect recent, Fiscul ar urma să afle toate cumpărăturile pe care le fac românii, iar experții contactați de Libertatea au avertizat că acest lucru este un atentat la viața privată și în flagrantă contradicție cu directivele europene.
Anomalia executării silite a dosarelor definitive
Legat de ANAF, mai există o anomalie: instituția este cea care se ocupă conform legii cu executarea silită a deciziilor definitive din justiție.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) are decizii definitive pentru recuperarea unor prejudicii toale de un miliard de euro.
În schimb, când presa dorește să afle exact ce s-a recuperat concret de la fiecare infractor dovedit se lovește de același zid al protecției datelor private.
Instituția oferă doar date generale, nu detalii din fiecare caz, și acuză procurorii că ei ar trebui să pună sechestre încă din stadiul instrumentării proceselor, pentru a fi siguri că acuzații nu înstrăinează bunurile.
Ilegaliștii, protejați de lege
Mai mult, Fiscul este autoritatea care dă amenzi retailerilor care nu respectă legea privind adaosurile comerciale, care stipulează plafonarea acestora.
Deși este constatată o ilegalitate, publicul nu știe cine face asta.
Spre exemplu, în luna octombrie, ANAF menționa că a amendat „un mare retailer” care avea un adaos comercial mai mare decât limita de 20%.
Economica.net a scris atunci că ar fi vorba de Profi, dar compania a negat. Profit.ro a scris ulterior că este vorba de Selgros.
În final, populația nu știe oficial cine a scumpit ilegal mâncarea.
Instituții care dau amenzi și nu spun pe cine amendează
Din același spectru se află și instituțiile care amendează diverse entități, dar nu spun și pe cine amendează.
Unele dintre aceste instituții sunt Inspecția Muncii și Inspectoratele Teritoriale de Muncă din fiecare județ. Acestea anunță amenzi și oferă doar date centralizate, fără a preciza exact care sunt firmele sancționate.
De-a lungul timpului, aceasta a efectuat controale la firme de construcții, restaurante, firme de jocuri de noroc, dar și la firmele de livrare și transport alternativ, precum Uber, Bolt și Glovo.
ASF se răzgândește de la un an la altul
În același registru se află și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), „cerberul” care trebuie să păzească sectoarele asigurărilor, pensiilor private și investițiilor pe bursă.
După ce ASF a patronat patru mari falimente în domeniul polițelor auto obligatorii, respectiv Astra Asigurări, Carpatica Asig, City Insurance și Euroins, statul a demarat o serie de acțiuni pentru creșterea transparenței în domeniul asigurărilor.
Timp de câțiva ani, ASF a publicat pe site-ul său date defalcate privind respectarea cerințelor de solvabilitate și alte date financiare ale companiilor.
Libertatea a solicitat în acest an date la zi despre situațiile asigurătorilor, în condițiile în care prețul polițelor RCA a crescut chiar dacă a fost plafonat, iar asigurătorii au raportat profituri istorice.
ASF a trimis însă doar datele agregate, fără o defalcare pe fiecare asigurător.
În aceeași categorie intră și BAAR – Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, care are, conform legii RCA (132/2017), obligația de a publica pe site-ul său rapoarte „privind tendinţele referitoare la fluctuaţiile tarifelor utilizate de asigurătorii RCA”. Or, acest lucru nu se întâmplă.
Marica13 01.11.2024, 12:29
Statul acapart de hoti,isi da legi se se protejeaza hotii intr e ei.
boierasul. 01.11.2024, 12:45
În campania electorală PSD și PNL se atacă))) apoi urmează guvernarea PSD PNL de dragul stabilității))))
HOPAHPO 01.11.2024, 14:22
Noi toti suntem de vina pentru toate cate ni se intampla.Votand fara sa ne gandim mult aceleasi persoane care deja si au pus temelia si au ridicar peretii hotiei. Acum vor sa si termine opera faraonica de a fura tot ce por de la romani si sa si umple conturile cu milioane de euro.Niste neaveniti, au ocupat posturi in partid si acum urca ca pe o scara tot mai sus ,fara limite si doar cu un singur scop : a fura , a mintii si sa se puna la adapost pentru viitoarele condamnari, obtinind imunitatea .De ce trebuie sa ii dam 4 vile de milioane de euro lui Iohanis cand el are 15 case pe care le a inchiriat ? Pe langa asta are si o indemnizatie lunara, masini si secretari la dispozitie . Huzurul nu mai are limite. Lista celor care ocupa case de la RAAPPS ar trebui sa fie publica si la fel chiriile pe care le platesc.Cand legile sunt facute pe ascuns si in favoarea celor corupti,noi suntem fara nici un drept. Politicienii.manelistii, magistratii sunt hoti de rand si noi ii ajutam sa fure mas
DC2705 01.11.2024, 14:37
OMERTA, așa cum am mai scris. Nu mai fiți cârcotași, șefu' vrea liniște. Ce-o mai fi după alegeri, o să vadă ei ce o să pățim noi !
suparman 01.11.2024, 14:42
Cum Iliescu e trecut de prima tinerete, al doilea cel mai bun sa explice cum sta treaba cu vilele RAAPPS este Basescu. Intre doua atacuri la Geoana, de ce nu il intrebati voi de la Libertatea doua trei chestii despre vilele alea? Poate il prindeti intr-o zi buna si va ajuta sa intelegeti cum este folosit banul public in zona vilelor pentru demnitari si familiile lor extinse. Cazul vilei din Jean Monnet nr. 69 care aparţinea RAAPPS. socrii Costea ai lui Geoana au reuşit să o cumpere în ianuarie 2001, deşi vînzarea imobilelor Regiei era interzisă.
K476 01.11.2024, 16:45
Cu Base e cam lafel.. inainte sa plece a bagat milioane de euro in Scrovistea, unde a si stat 2-3sapt. Dupa ce l-au mancat altii de coada a zis ca are magazine prea departe.. povestea aia trebuie incheiata. Tot RAAPPSul se joaca pe acolo de-a vanatoarea ca prin curtea proprie.