Ştii de unde vine numele cartierelor?

Drumul Taberei ducea spre cartierul general al lui Vladimirescu

Oastea pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pornită la luptă împotriva fanarioţilor, şi-a aşezat tabăra lângă Mănăstirea Cotroceni. Aici erau recrutaţi noii oşteni ai lui Tudor, care ajungeau la tabără pe… drumul taberei.

În cartierul Pajura mai sunt două pajure

Pajură este un cuvânt arhaic care înseamnă vultur. “Cartierul Pajura vine de la numărul mare de vulturi care trăiau cândva în pădurile de aici. La un moment dat, dispăruseră de tot, dar recent, s-a descoperit că o pereche din această specie a revenit”, ne-a spus lector dr. Nicolae Crăciun, de la Facultatea de Biologie din Bucureşti.

Numele Berceni vine de la un husar ungur

Pe la 1716, o ceată de husari (n.r. – ostaşi din cavaleria maghiară) conduşi de Miklós Bercsényi a fost implicată în războiul turco-austriac. Ceata n-a mai ajuns în Ardeal, se pare că a rămas în zona unde astăzi se află cartierul… Berceni.

Herăstrău a fost cândva un fierăstrău

Numele Herăstrău vine de la un gater (n.r. – fierăstrău mecanic) care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului.

Vatra Luminoasă, cartier pentru orbi

“În 1901, Regina Elisabeta a României a cumpărat un teren pentru construirea unui cartier al nevăzătorilor, iar în 1906, a înfiinţat societatea Vatra Luminoasă. În 1912, era gata primul aşezământ care adăpostea şcoala primară şi azilul pentru nevăzători. Cartierul nu a mai fost construit la sfaturile preşedintelui Roosevelt. În 1920, strada pe care se afla clădirea a primit numele Vatra Luminoasă”, ne-a spus Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor.

În Balta Albă au fost îngropaţi ciumaţii din timpul lui Caragea

Pe timpul ciumei lui Caragea, în 1813, morţii erau atât de mulţi, încât nu se mai prididea cu înhumările. Atunci s-a dat ordin să se sape gropi comune şi să fie băgate acolo victimele teribilului flagel, să se arunce var peste ele şi să fie astupate. Din cauza ploilor însă, varul a ieşit la suprafaţă formând băloei albe.

Văcarii din Dudeşti-Cioplea făceau frişcă

Comuna Dudeşti-Cioplea era locuită de crescători de bivoli. Frişca pe care o puneau în cafea scriitorii, de la Eminescu la Arghezi, la Capşa, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, provenea din Dudeşti. După 1985, comuna a fost înghiţită de oraş. Din fostele gospodării au mai rămas câţiva pomi fructiferi.

Primele case din Bucureşti au fost ale familiei Bucur

Toate scrierile spun că numele Capitalei ar veni de la un fondator mitic, ciobanul Bucur, care a construit pentru familia sa primele case pe malul râului Dâmboviţa, obicei preluat de protipendada (n.r. – boierime) de astăzi, şi a ridicat o biserică din lemn. Pe locul acesteia se află astăzi Biserica Bucur, în apropierea pasajului Mărăşeşti. De aici a început Bucureştiul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro