Cine și cu ce poluează în Craiova: singura stație care ar trebui să măsoare PM2,5 nu a funcționat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Raportul anual privind calitatea aerului în județul Dolj pentru anul 2025, publicat pe 17 aprilie 2026 de Direcția Județeană de Mediu Dolj, oferă concluzii optimiste: în Craiova, nu au fost raportate depășiri ale limitelor de poluare.
Cuprins:
Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA) include șase stații fixe
Supravegherea calității aerului în județul Dolj este realizată prin Rețeaua Națională de Monitorizare Automată a Calității Aerului (RNMCA), care include șase stații fixe: patru în Craiova, una în Filiași (DJ-7) și una în Calafat (DJ-6), relatează publicația locală Știri Craiova.
Totuși, raportul arată că singura stație din Craiova, responsabilă pentru monitorizarea particulelor PM2,5, nu a funcționat în 2025, ceea ce înseamnă că nu există date centralizate pentru acest poluant.
Poluanții monitorizați în cadrul raportului au inclus SO2 (dioxid de sulf), NO2 și NOx (oxizi de azot), CO (monoxid de carbon), O3 (ozon), PM10 și PM2,5 (pulberi în suspensie) și benzen.
Pe de altă parte, nu s-au furnizat informații despre metale grele precum plumbul, cadmiul, nichelul, arsenul sau mercurul, și nici despre hidrocarburile aromatice policiclice.
Principalele surse de poluare identificate
Raportul DJM Dolj, citat de Știri Craiova, indică mai multe surse principale de poluare care afectează calitatea aerului din oraș:
- Traficul auto și feroviar: Acestea rămân surse majore de poluare, generând emisii de poluanți chimici, pulberi și zgomot, în special pe arterele intens circulate, precum Calea București, Bulevardul Nicolae Titulescu și Bulevardul Decebal.
-Arderile în industrie: Centralele electrice și termice din zonă, inclusiv cea de la Ișalnița, care a fost închisă complet în noiembrie 2025, au contribuit la emisiile de oxizi de sulf și azot, monoxid și dioxid de carbon, pulberi și compuși organici volatili. De asemenea, haldele de cenușă de la Ișalnița și Valea Mânăstirii au generat spulberări de praf în condiții de vânt puternic.
-Procese industriale și activități de producție: Companii precum Cummins Generator Technologies, M.A.T., Reloc, Ford și altele au emis poluanți și zgomot în atmosferă, conform raportului.
-Încălzirea casnică: Utilizarea diverselor tipuri de combustibili pentru încălzirea locuințelor în timpul iernii a contribuit semnificativ la nivelurile de PM10, PM2,5, oxizi de azot și monoxid de carbon, mai ales din cauza coșurilor de fum de joasă înălțime.
-Șantierele deschise și transportul materialelor pulverulente: Lucrările de construcții, precum și nerespectarea normelor de transport și stocare a materialelor pulverulente, au fost surse importante de praf.
-Surselor naturale și accidentale: Terenurile agricole din jurul orașului, norii de praf saharian și incendiile accidentale au contribuit, de asemenea, la creșterea nivelului de pulberi și oxizi în aer.
-Surse necontrolate: Arderea miriștilor și a materialelor plastice, precum și zonele nesalubrizate, sunt alte surse de poluare semnificative, generând pulberi, oxizi și compuși organici periculoși.
România se află printre cele mai poluate țări din Europa, potrivit Raportului privind calitatea aerului din 2025 realizat de IQAir.
