Ce a făcut Bulgaria și nu a făcut România, cu stația de pompare pentru centrala nucleară. Kozlodui e stabilă, în ciuda faptului că Dunărea a secat

Din cauza nivelului critic de scăzut al Dunării, premierul Ungariei, Péter Magyar, a anunțat duminică faptul că și ultimul reactor aflat în funcțiune la Paks va fi oprit azi, în condițiile în care centrala produce aproape jumătate din energia electrică a țării.

Ministerul Energiei din Bulgaria, în contact permanent cu Centrala Kozlodui

În România rămâne, în schimb, riscul opririi Reactorului 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, după ce primul a fost oprit controlat la începutul săptămânii.

Ministerul Energiei din Bulgaria a declarat pentru BNT că monitorizează permanent situația și se află în contact permanent cu Centrala Nuclearoelectrică Kozlodui, potrivit publicației bulgare Darik.bg.

Reprezentanții centralei au anunțat încă de vineri că au fost introduse măsuri speciale pentru a asigura funcționarea în siguranță a instalației.

În prezent, cele două reactoare ale centralei funcționează conform programului. Apa din Dunăre este utilizată pentru răcirea aburului din partea convențională (nenucleară) a centralei, iar alimentarea cu apă este asigurată printr-o stație de pompare amplasată pe malul fluviului.

Ministerul Energiei menține, de asemenea, legătura cu autoritățile din Serbia. Acolo se vorbește de posibilitatea restricțiilor la apă.

Grup de lucru constituit încă din iulie

Ca urmare a nivelului scăzut al Dunării, la Centrala Nuclearoelectrică Kozlodui a fost constituit încă de la începutul lunii iulie 2026 un grup special de lucru pentru gestionarea situației.

Este pus în aplicare un program care cuprinde toate măsurile necesare pentru a asigura exploatarea sigură și fiabilă a reactoarelor nucleare ale centralei în condițiile scăderii prelungite a nivelului fluviului.

Totodată, este menținută o comunicare permanentă cu Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, care monitorizează evoluția nivelului apei.

Valorile înregistrate în ultimele zile sunt cele mai scăzute din ultimele decenii și sunt puse pe seama valurilor succesive de căldură și a cantităților foarte reduse de precipitații din Europa Occidentală și Centrală, unde se află cea mai mare parte a bazinului hidrografic al Dunării.

Bulgaria a cerut sprijinul Serbiei

La inițiativa ministrului bulgar al Energiei, Iva Petrova, au fost purtate discuții cu ministrul sârb al Minelor și Energiei, Dubravka Đedović, pentru ca, în limita posibilităților tehnice ale sistemului hidroenergetic Porțile de Fier (Đerdap), nivelul Dunării în aval de Centrala Nuclearoelectrică Kozlodui să fie menținut peste pragurile critice de exploatare, astfel încât funcționarea centralei să rămână sigură și fiabilă.

Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier este exploatat împreună cu instalațiile de pe partea românească, în conformitate cu prevederile Convenției privind exploatarea sistemului, semnată în 1998 de guvernele Serbiei și României, precum și cu condițiile stabilite prin autorizația de utilizare a apelor.

Ministerul Energiei se află, de asemenea, în coordonare permanentă cu operatorul sistemului electroenergetic.

Reactoarele nu sunt răcite direct cu apă din Dunăre

În prezent, cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Kozlodui funcționează la puterea prevăzută în programul de producție a energiei electrice.

Apa din Dunăre este folosită pentru răcirea aburului din condensatoarele amplasate în partea convențională (nenucleară) a centralei și nu este utilizată pentru răcirea reactoarelor nucleare.

Alimentarea continuă cu apă este asigurată printr-o stație proprie de pompare construită într-un golf adânc al Dunării, și proiectată pe baza datelor rezultate din studiile hidrologice realizate pe parcursul a 100 de ani.

Astfel este garantată funcționarea stabilă a tuturor instalațiilor, chiar și în condițiile unor niveluri foarte scăzute ale fluviului.

În fața stației de pompare de pe mal, este instalat și un sistem automatizat care măsoară permanent nivelul apei.

Astfel, spre deosebire de bulgari, noi avem la Cernavodă, alimentarea cu apă asigurată printr-o stație proprie de pompare amplasată pe canalul de aducțiune din Dunăre, pe mal, nu într-un golf.

Apa Dunării răcește direct reactorul nuclear?

Apa Dunării este utilizată pentru răcirea condensatoarelor din partea convențională a centralei, nu pentru răcirea directă a reactorului nuclear.

Totuși, există o nuanță importantă: chiar dacă Dunărea nu răcește reactorul în sine, un nivel prea scăzut al apei poate afecta funcționarea centralei, pentru că fără un debit suficient de apă, nu mai poate fi asigurată eficient evacuarea căldurii din circuitul de condensare.

De aceea, când o centrală nucleară de pe malul unui râu este oprită din cauza secetei, nu înseamnă că reactorul „rămâne fără apă și se supraîncălzește”, ci că sistemele de răcire aferente funcționării normale nu mai pot fi exploatate în condiții optime.

Staţia de pompe de la Cernavodă joacă un rol important în producerea energiei electrice la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă.

Amplasată pe malul canalului de aducţiune din Dunăre, aceasta este formată din cinci blocuri de beton armat monolit, fiecare având 45 x 40 x 20,3 m, potrivit Wikimapia.org.

Fiecare bloc dispune de șase pompe capabile să furnizeze 90,3 m³/s, cu o înălţime de pompare de 24,50-30 m.

Apa captată ajunge la staţia de tratare a CNE Cernavodă, pentru utilizare în procesele tehnice și de răcire.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE