Livetext Război în Iran, ziua 78. Acord între Israel și Liban pentru extinderea armistițiului cu 45 de zile / Bursele, din nou în scădere

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că forțele americane și nigeriene au ucis un lider important al grupării Stat Islamic.

„În această seară, la ordinul meu, forțele americane curajoase și Forțele Armate ale Nigeriei au executat impecabil o misiune meticulos planificată și foarte complexă pentru a elimina de pe câmpul de luptă cel mai activ terorist din lume”, a declarat Trump la Truth Social.

„Abu-Bilal al-Minuki, al doilea comandant al ISIS la nivel global, credea că se poate ascunde în Africa, dar nu știa că aveam surse care ne țineau la curent cu ceea ce făcea”, a adăugat el.

Al-Minuki fusese plasat sub sancțiuni americane în 2023 pentru legături cu gruparea Statul Islamic, care menține o prezență majoră în anumite părți ale Africii de Vest.

„Nu va mai teroriza populația Africii și nici nu va ajuta la planificarea operațiunilor care vizează americanii”, a spus Trump. „Odată cu înlăturarea sa, operațiunea globală a ISIS este mult diminuată.”

Trump a mulțumit guvernului Nigeriei pentru „parteneriatul” său în cadrul operațiunii.

Forțele nigeriene se luptă cu militantismul, inclusiv cu ramificații regionale ale organizației Stat Islamic, precum și cu rivalul islamist Boko Haram. De asemenea, gruparea a efectuat atacuri și operațiuni împotriva bandelor violente non-ideologice, cunoscute sub numele de „bandiți”.

De la sfârșitul anului 2025, guvernul nigerian se află sub presiunea Statelor Unite, care l-au acuzat că nu face suficient pentru a combate amenințarea militantă islamistă.

În ziua de Crăciun, Statele Unite, în colaborare cu autoritățile nigeriene, au efectuat atacuri aeriene în nord-vestul statului Sokoto, vizând luptători din cadrul Statului Islamic din Sahel (ISSP), activi de obicei în Nigerul vecin.

De atunci, Washingtonul a desfășurat sute de soldați în Nigeria pentru a-și sprijini și antrena forțele.

Trump nu a oferit detalii despre tipul de atac în urma căruia al-Minuki a murit, dacă forțele americane au efectuat atacuri aeriene sau unde a fost vizat liderul militant.

Departamentul de Stat al SUA, când a anunțat includerea lui al-Minuki pe lista guvernului american a „teroriștilor globali” în 2023, l-a numit lider senior al ISIS cu sediul în Sahel și membru al Direcției Generale a Provinciilor, organismul administrativ al grupării care oferă „îndrumare operațională și finanțare în întreaga lume”.

„Delegația libaneză salută rezultatul de astăzi”, a transmis aceasta, conform președinției libaneze. „Prelungirea încetării focului și stabilirea unui canal de securitate facilitat de SUA oferă un răgaz esențial cetățenilor noștri, întăresc instituțiile statului și facilitează calea politică spre o stabilitate durabilă. Obiectivul nostru este transformarea acestui armistițiu într-un acord cuprinzător și durabil, care să garanteze demnitatea, securitatea și viitorul poporului libanez.”

Negociatorii din partea Statelor Unite au anunțat, prin purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, că următoarea întâlnire pentru un acord politic permanent va avea loc pe 2 și 3 iunie. În plus, Pentagonul va organiza o întrevedere între reprezentanții militari ai celor două țări pe 29 mai.

Delegația libaneză a confirmat că „un canal politic formal a fost inițiat, reflectând angajamentul constructiv al Libanului și întărind perspectivele unei soluționări pașnice și durabile”. Eforturile se concentrează pe „restabilirea completă a autorității statului pe întreg teritoriul libanez pentru a proteja granițele, a susține suveranitatea națională și a asigura securitatea cetățenilor săi”.

Armistițiul, conform delegației, ar putea fi extins din nou „dacă rezultatele negocierilor vor fi pozitive”.

Conflictul dintre Israel și Hezbollah a reizbucnit pe 2 martie 2026, când gruparea susținută de Iran a lansat rachete asupra Israelului, ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. De atunci, atacurile israeliene au provocat moartea a peste 2.900 de persoane în Liban, potrivit autorităților libaneze, dintre care peste 400 de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie. Hezbollah a continuat să atace ținte israeliene, acuzând Israelul de încălcarea armistițiului.

Gruparea și-a exprimat opoziția fermă față de negocierile directe dintre Beirut și Tel Aviv. O încetare a focului din 2024, care urmărea să pună capăt unui conflict anterior între Israel și Hezbollah, nu a reușit să-și atingă obiectivele.

Delegația libaneză a subliniat că, pentru a evita eșecurile aranjamentelor precedente, „Libanul insistă asupra unui proces de implementare etapizat și verificabil, susținut de Statele Unite, pentru a garanta că toate angajamentele sunt respectate fără a compromite suveranitatea libaneză”.

„Libanul negociază pentru un viitor în care granițele sale sunt respectate și suveranitatea este garantată exclusiv de către armata sa”, a concluzionat delegația.

În 2025, autoritățile libaneze au decis dezarmarea Hezbollah, iar în martie 2026 au interzis activitățile militare ale grupării. Hezbollah a respins categoric aceste măsuri.

Bursele globale au înregistrat scăderi semnificative, iar prețurile petrolului au crescut pe fondul îngrijorărilor legate de inflația persistentă și al creșterii randamentelor obligațiunilor, în timp ce conflictul din Iran continuă fără o soluție clară, informează AFP.

Contractul de referință internațional pentru petrol, Brent Crude, a înregistrat o creștere de peste trei procente, ajungând la 109,26 dolari pe baril. Această majorare a determinat o presiune suplimentară asupra randamentelor obligațiunilor guvernamentale. În Marea Britanie, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani a atins 5,869%, cel mai înalt nivel din 1998, în timp ce în Japonia randamentul pentru același termen a urcat la 4% pentru prima dată din 1999.

Pe bursele europene, piețele din Londra, Paris și Frankfurt au încheiat ziua cu pierderi de peste 1,5%. Pe Wall Street, atât S&P 500, cât și Nasdaq Composite au scăzut de la maximele istorice atinse joi, în timp ce Dow Jones a scăzut cu aproximativ 1%. Dolarul american s-a întărit în raport cu lira sterlină, euro și yenul japonez.

Un summit așteptat cu nerăbdare între președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, desfășurat la Beijing, nu a adus progrese semnificative în ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu sau relațiile comerciale. Deși ambele țări au declarat că au fost încheiate acorduri comerciale, detaliile acestora nu au fost dezvăluite. Trump a menționat pentru Fox News că Beijingul și-a exprimat interesul pentru achiziționarea de petrol și soia din SUA, însă problema tarifelor nu a fost discutată.

Susannah Streeter, strateg-șef la Wealth Club, a comentat: „Întâlnirea… a fost plină de cuvinte calde și simbolism, dar fără rezultate concrete. Eforturile diplomatice de a rezolva conflictul din Orientul Mijlociu sunt în impas, ceea ce aduce o incertitudine suplimentară”.

Casa Albă a subliniat că liderii au convenit asupra necesității de a menține deschis strâmtoarea Hormuz pentru a sprijini fluxul liber de energie. Cu toate acestea, investitorii sperau la mai multe progrese pentru redeschiderea strâmtorii, care a devenit aproape inaccesibilă pentru traficul de petroliere din cauza războiului, provocând o creștere bruscă a prețurilor la energie.

Președintele Trump a declarat joi pentru Fox News că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, în timp ce negocierile SUA-Iran rămân blocate. „Diplomația stagnată între SUA și Iran menține temerile legate de aprovizionare în centrul atenției”, a spus Matt Britzman, analist senior la Hargreaves Lansdown. „Chiar dacă se rezolvă luna viitoare, piața petrolului ar putea rămâne subaprovizionată până în octombrie, menținând presiunile inflaționiste ridicate și adăugând un nou motiv de îngrijorare pentru consumatori, bănci centrale și, în final, investitori”, a adăugat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE