S&P Global avertizează că România riscă retrogradarea ratingului dacă blocajul guvernamental se prelungește

S&P Global avertizează România cu privire la riscul de retrogradare

S&P Global avertizează că România riscă retrogradarea ratingului dacă criza politică se prelungește. Este primul mesaj oficial al uneia dintre cele trei mari agenții de rating după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură în Parlament.

La 15 mai 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane ale României pentru datoria pe termen lung și scurt, atât în valută, cât și în monedă locală, la nivelurile BBB-/A-3.

Cu toate acestea, perspectiva rămâne negativă. Agenția invocă riscurile înalte privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe în următoarele șase până la 12 luni.

„Destrămarea coaliției de guvernare formată din patru partide va complica eforturile României de a reduce deficitele gemene: deficitul de cont curent și deficitul bugetar, mai ales în contextul apropierii alegerilor din 2028”, se arată în analiza S&P Global.

Totuși, agenția remarcă un consens între principalele formațiuni politice pe tema implementării unor ajustări fiscale și reforme în 2027, fiind posibilă formarea unui nou guvern în următoarele săptămâni.

Performanța fiscală și fondurile europene sunt în centrul atenției agenției de rating

S&P recunoaște progresele recente ale României în ceea ce privește performanța fiscală. Măsurile de austeritate adoptate în 2025 au contribuit la o reducere semnificativă a deficitului bugetar, iar plățile importante din fonduri europene promise pentru acest an ar putea îmbunătăți condițiile de finanțare externă.

Deficitul de cont curent, estimat la 7,9% din PIB în 2025, ar urma să scadă treptat, însă agenția avertizează că o eventuală întârziere în atragerea fondurilor europene pentru anii 2026-2027 ar putea limita creșterea economică și îngreuna eforturile de consolidare fiscală.

Riscurile politice și economice amenință stabilitatea

Criza politică actuală, cauzată de destrămarea guvernului la începutul lunii mai, coincide cu o perioadă de incertitudine economică globală.

România rămâne vulnerabilă la schimbările de pe piețele internaționale, având în vedere nevoile mari de finanțare externă, estimate la 18% din PIB pentru 2026, și ponderea ridicată a datoriei guvernamentale deținute de investitorii străini.

„România rămâne expusă riscurilor de încredere din partea investitorilor, în special din cauza nevoilor mari de refinanțare externă”, avertizează S&P. De asemenea, orice escaladare a tensiunilor externe, precum războiul din Orientul Mijlociu, ar putea agrava presiunile asupra pieței energiei și ar duce la o creștere a inflației, afectând economia și finanțele publice.

Consecințele inflației, ajunsă la 10,7% în aprilie 2026

Inflația ridicată, ajunsă la 10,7% în aprilie 2026, și presiunile asupra cursului de schimb complică sarcina Băncii Naționale a României.

Potrivit S&P, Banca Centrală este puțin probabil să relaxeze politica monetară în lunile următoare, în ciuda semnelor de încetinire a economiei. Consumul privat, care contribuie cu 63% la PIB, continuă să fie afectat de inflația ridicată și de măsurile de austeritate fiscală.

S&P nu exclude o revizuire pozitivă a perspectivei dacă România reușește să reducă semnificativ deficitele externe și fiscale.

O asemenea realizare ar putea fi susținută de o revenire a creșterii economice și de implementarea unor reforme structurale esențiale, precum cele privind pensiile și salariile din sectorul public.

Criza politică din România complică atingerea obiectivelor economice

Blocajul politic generat de destrămarea coaliției guvernamentale afectează direct capacitatea României de a implementa ajustările fiscale necesare și de a respecta cerințele Uniunii Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv.

În acest context, formarea unui nou guvern devine crucială, iar scenariile discutate includ fie reinstaurarea coaliției anterioare cu un nou premier, fie formarea unui guvern minoritar susținut din afara coaliției.

Deși convocarea alegerilor anticipate este puțin probabilă, având în vedere constrângerile constituționale, situația politică rămâne tensionată. Președintele Nicușor Dan și-a exprimat deja opoziția față de o astfel de soluție, iar sondajele actuale sugerează că doar partidul de opoziție AUR ar avea de câștigat.

România, dependentă de stabilitatea politică și atragerea fondurilor europene

Pentru 2026, Guvernul speră să acceseze 10,7 miliarde de euro din fonduri PNRR, echivalentul a 2% din PIB, dintre care 7,12 miliarde de euro sunt granturi.

Totuși, deblocarea fondurilor este condiționată de implementarea unor reforme cheie, precum cele privind salarizarea în sectorul public și administrația publică.

În plus, România are la dispoziție până în 2030 împrumuturi europene cu dobândă redusă, totalizând 16,8 miliarde de euro, prin programul SAFE. Aceste resurse sunt esențiale pentru finanțarea cheltuielilor de apărare și pentru susținerea stabilității economice.

Perspective economice și financiare pentru 2026-2027

Potrivit prognozelor S&P, PIB-ul real al României va stagna în 2026, însă ar putea să revină la o creștere de 2,5% în 2027.
Investițiile publice, alimentate de fondurile europene, sunt așteptate să prevină o recesiune economică pe parcursul acestui an.
 
Cu toate acestea, provocările economice pe termen mediu, precum presiunile inflaționiste și nevoile mari de finanțare externă, fac ca stabilitatea economică a țării să depindă într-o mare măsură de gestionarea eficientă a crizei politice actuale.

Ce spune Alexandru Nazare după anunțul agenției de rating privind România

Estimarea pentru deficitul bugetar pe întregul an 2026 rămâne ridicată, la 6,25% din PIB, depășind media europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat necesitatea menținerii eforturilor de ajustare fiscală. Ministrul Finanțelor a oferit o primă reacție după analiza S&P Global:

„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurător, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România.

România a confirmat că poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscală, evoluțiile actuale de pe scena politică fiind urmărite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori, menținerea unui rating recomandat investițiilor fiind o certificare a faptului cã România este pe o traiectorie pozitivă, fiind de altfel subliniată execuția bugetară aferentă primului trimestru”, spune ministrul, pentru Profit.ro.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța absorbției fondurilor europene și a reformelor pentru menținerea ratingului și sprijinirea economiei.
 
„Totuși, trebuie sã fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru păstrarea gradului investițional”, a mai adăugat ministrul Nazare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro