Structura Parlamentului Republicii Moldova: componență, organizare și atribuții

Se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri

Aceste alegeri urmează la mai puțin de un an după referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană și victoria electorală a Maiei Sandu, lider pro-occidental, în alegerile prezidențiale.

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de patru ani.

Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Deputații își exercită atribuțiile în serviciul poporului. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice. Deputații beneficiază de imunitate parlamentară.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minimum 52 de voturi, potrivit wikipedia.org. În prezent această funcție este exercitată de către Igor Grosu, deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.

Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se prelungește pînă la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

Parlamentul Republicii Moldova este succesorul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești.

Organele de lucru ale Parlamentului sunt: Biroul permanent, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare.

Conducerea Parlamentului

Conducerea Parlamentului este exercitată de Preşedintele Parlamentului, ales prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor (art.64 alin.(2) din Constituţie).

Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi (art.64 alin.(3) din Constituţie).

Ei pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi (art.11 alin.(3) din Regulamentul Parlamentului).

Atribuţiile Preşedintelui Parlamentului, atribuţiile prim-vicepreşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Parlamentului sunt prevăzute în art.14 şi, respectiv, art.15 din Regulamentul Parlamentului.

Biroul permanent

La formarea Biroului permanent al Parlamentului se ţine cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor parlamentare.

Din Biroul permanent fac parte, din oficiu, Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului.

Componenţa numerică şi nominală a acestuia se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare (art.12 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului).

Biroul permanent este responsabil, în principal, de pregătirea şi de asigurarea desfăşurării lucrărilor Parlamentului, de coordonarea activităţii comisiilor permanente, de întocmirea, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, a proiectului ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi de prezentarea lui Parlamentului spre aprobare, de îndeplinirea altor însărcinări date de Parlament.

Celelalte atribuţii ale Biroului permanent sunt specificate la art.13 din Regulamentul Parlamentului.

În limita competenţei prevăzute în Regulamentul Parlamentului, Biroul permanent adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.

Comisiile Parlamentului

În Parlament se pot constitui trei tipuri de comisii: permanente, speciale şi de anchetă. Ultimele două se formează pentru cazuri speciale sau excepţionale.

Comisiile permanente

Comisiile permanente sunt cele mai importante organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului.

Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sunt subordonate (art.16 alin.(1) şi (2) din Regulamentul Parlamentului).

Numărul comisiilor permanente, denumirea şi componenţa numerică a fiecăreia se aprobă prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent (art.16 alin.(3) din Regulamentul Parlamentului).

Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi şi se aprobă prin hotărâre a Parlamentului (art.17 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului).

Deputatul, de regulă, este membru a cel puţin unei comisii permanente (art.17 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului). Celelalte prevederi referitoare la activitatea şi la atribuţiile comisiilor permanente se regăsesc în art.19 – 31 din Regulamentul Parlamentului.

Comisii speciale

Pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, (art.32 şi 33 din Regulamentul Parlamentului).

Comisii de anchetă

Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii de anchetă. Comisiile respective se înfiinţează prin hotărâre a Parlamentului, la cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi (art.34 şi 35 din Regulamentul Parlamentului).

Actele Parlamentului

Prima şi cea mai importantă dintre toate funcţiile Parlamentului, după cum se vede şi din ordinea în care sunt stipulate în Constituţie, este funcţia de legiferare.

În scopul exercitării acestei funcţii, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare (art.72 alin.(1) din Constituţie).

Alegerile parlamentare din Republica Moldova

Alegerile parlamentare reprezintă scrutinul prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aleg deputații în Parlament, care apoi își asumă responsabilitatea pentru legiferare, supravegherea Guvernului, adoptarea bugetului şi politicii interne şi externe și alte activități și responsabilități.

Alegerile parlamentare se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului Electoral nr. 325/2022 și au loc la un interval de 4 ani, dacă parlamentul nu este dizolvat mai devreme în condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, la alegerile parlamentare din Republica Moldova, sistemul este proporțional, pe listă, într-o circumscripție națională unică. Pragurile electorale sunt de 5% pentru partide, 7% pentru blocurile electorale și 2% pentru candidații independenți. Mandatele se distribuie conform metodei dHondt. Totodată, în cazul alegerilor parlamentare nu se organizează turul al doilea.

Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a stabilit ordinea candidaților pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Potrivit deciziei CEC, pe buletinul de vot vor figura 23 de candidați: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Lista este deschisă de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. Următorii pe buletin sunt Partidul „Democrația Acasă” și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE