Studiu. Apariția cheagurilor de sânge după vaccinarea cu AstraZeneca, efect secundar rar, dar cu rată ridicată a mortalității

Potrivit datelor studiului, la categoria sub 50 de ani, cheagurile de sânge apar la aproximativ una din 50.000 de persoane vaccinate cu AstraZeneca.

Cercetătorii au examinat 220 de cazuri confirmate și probabile aflate în spitalele din Marea Britanie, în perioada 22 martie – 6 iunie.

„Este important să subliniem că acest tip de reacție la vaccinul Oxford / AstraZeneca este foarte rar, dar pentru cei care dezvoltă cheaguri de sânge (ca urmare a inoculării acestui ser – n.r.), rezultatele pot fi devastatoare”, a declarat doctorul Sue Pavord, consultant hematolog la Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust și autorul principal al studiului publicat în New England Journal of Medicine.

„Îi afectează mai ales pe tinerii care se vaccinează, altfel sănătoși, și are o mortalitate ridicată. Este deosebit de periculos atunci când pacientul are un număr scăzut de trombocite și sângerări la nivelul creierului. Poate afecta pe oricine”, a precizat Beverley Hunt, profesor de tromboză și hemostază la Kings College din Londra.

„50% din cazurile analizate nu au prezentat nicio boală anterioară și nu pare să existe factori individuali de risc pentru sindrom”, a mai afirmat Beverley Hunt.

Cercetătorii au descoperit că sindromul – numit trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză (VITT) – a dus la moartea a 23% din cazurile analizate.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Riscul de deces crește semnificativ, până la 73%, la pacienții cu un număr foarte scăzut de trombocite și sângerări cerebrale înregistrate după apariția unor cheaguri de sânge la creier, au spus realizatorii studiului.

VITT este similar cu afecțiunea raportată uneori la pacienții tratați cu heparină pentru subțierea sângelui, dar pare a fi „mai agresivă decât afecțiunea cu care eram familiarizați noi”, a spus Sue Pavord.

Cercetătorii au definit VITT pe baza a cinci criterii, inclusiv debutul simptomelor între 5 și 30 de zile după vaccinare, un număr scăzut de trombocite și prezența documentată a unui cheag de sânge.

Cu toate că există câteva rapoarte ale unor efecte secundare rare de coagulare a sângelui după vaccinul Pfizer / BioNTech, având în vedere modul în care a fost definit VITT, aceste cazuri par a fi asociate doar cu vaccinul Oxford / AstraZeneca, au mai spus cercetătorii.

„Vaccinul Pfizer nu a reușit – pentru cazurile de care știm – să îndeplinească definiția fie a unui caz confirmat, fie a unui caz probabil”, a declarat doctorul Catherine Bagot, hematolog consultant la Glasgow Royal Infirmary.

La începutul lunii mai, Comitetul mixt pentru vaccinare și imunizare (JCVI) a recomandat ca persoanelor cu vârsta sub 40 de ani să li se ofere o alternativă la vaccinul Oxford / AstraZeneca, acolo unde este posibil.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Aproximativ 85% au avut sub 60 de ani, în ciuda faptului că majoritatea populației în vârstă a fost vaccinată. Dar acest lucru nu înseamnă că vaccinul Oxford / AstraZeneca nu trebuie administrat sub 60 de ani, a spus Sue Pavord.

Conform hematologului, dacă există o rată ridicată de infectare cu COVID, probabilitatea ca mai mulți oameni să ia virusul și să dezvolte o formă severă este mare, iar „dacă au peste 60 de ani, sunt mai predispuși să moară. În acest caz, este logic să administrezi vaccinul Oxford / AstraZeneca tuturor”.

„Dar atunci când există o rată de incidență mai mică, ar fi potrivită o limitare a vârstei de vaccinare. Crucial este să se ia în considerare imaginea de ansamblu, iar riscul de COVID este mult mai mare pentru persoanele în vârstă”, a spus Sue Pavord.

FOTO: EPA

Urmărește-ne pe Google News