Suma plătită de Guvern pentru majorările salariale ale magistraților

Guvernul României, condus de Marcel Ciolacu, a deblocat în 2024 cel puțin 1,5 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară pentru a achita salariile mărite ale magistraților, în urma unor decizii judecătorești definitive privind recalcularea și actualizarea salariilor de bază.

Cea mai mare tranșă a fost acordată în decembrie 2024, când Înalta Curte de Casație și Justiție a primit peste 919 milioane de lei, iar Ministerul Public a fost finanțat cu aproape 600 milioane de lei. 

Fondurile acoperă diferențele salariale stabilite în instanță, penalități, dobânzi și alte drepturi restante.

Concret,  Înalta Curte de Casație și Justiție a primit 919,2 milioane de lei, Ministerul Public (Parchete) – 595 milioane de lei, iar restul alte instituții precum Ministerul Justiției, CSM, Curtea Constituțională.

Alocările nu au fost explicate transparent, majoritatea hotărârilor de guvern fiind publicate direct în Monitorul Oficial, fără note de fundamentare clare privind destinația banilor.

Într-o singură notă de fundamentare, din iunie 2024, se precizează că fondurile alocate Înaltei Curți, Ministerului Public, Ministerului Justiției, CSM și Curții Constituționale nu acoperă nici salariile curente, cu atât mai puțin restanțele salariale.

Impact bugetar major

Ministerul Finanțelor avertiza încă din 2023 că plățile vor afecta semnificativ deficitul bugetar. 

În perioada 2010-2022, statul a plătit deja peste 4,5 miliarde de lei pentru diferențe salariale din justiție, iar în 2023, impactul total estimat al restanțelor era de 16 miliarde de lei, incluzând penalități.

Totul a început de la aplicarea neunitară a Legii salarizării din 2017, care a dus la procese în masă. 

Mai exact, Legea salarizării unitare din 2017 stabilește un sistem unitar de calcul al salariilor bugetarilor, pe baza unei valori de referință sectoriale (VRS) și a unor coeficienți. Magistrații au contestat faptul că nu li s-a aplicat majorarea de 25% a VRS, obținând ulterior creșteri salariale și plăți retroactive în instanță.

Magistrații au cerut și au obținut în instanță recalcularea salariilor de bază și plata retroactivă a diferențelor, începând cu ianuarie 2018.

În lipsa unor măsuri legislative clare, fenomenul va continua, iar cheltuielile bugetare riscă să devină nesustenabile. 

Asta în timp ce sistemul judiciar se confruntă cu un val de pensionări anticipate și un deficit acut de personal.

Criză de personal în sistemul judiciar: pensionări masive

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat în iulie 2025 date alarmante privind pensionările din sistemul judiciar și impactul acestora asupra funcționării instanțelor.

Vârsta medie de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 54 de ani în 2021 la 52 de ani în 2025, în urma modificărilor legislative. 

Pentru procurori, media este de 55 de ani în perioada 2010–2025.

CSM semnalează că schimbările frecvente ale legii au dus la un val de pensionări anticipate: numai în ultimele săptămâni au fost depuse peste 60 de noi cereri.

Până la finalul anului, 628 de judecători (14% din total) și 233 de procurori (10%) ar putea ieși la pensie. 

Acestea se adaugă unui deficit deja existent de 667 de posturi vacante pentru judecători și 700 pentru procurori. 

Dacă toate plecările prognozate se confirmă, sistemul ar putea rămâne cu 2.227 de posturi vacante, adică aproximativ 28% din întreaga schemă de personal. Iar acest lucru poate duce la blocaje în instanțe și întârzieri grave în soluționarea dosarelor, afectând direct accesul cetățenilor la justiție.

În privința pensiilor, Legea nr. 282/2023 a eliminat cazurile în care pensiile depășeau salariul net, însă pentru cei pensionați anterior, aceste venituri rămân valabile ca excepții.

Salariile nete din sistem variază semnificativ: un judecător stagiar câștigă în jur de 6.990 de lei net, iar un judecător cu 20 de ani vechime – peste 16.000 de lei. În timp ce la curțile de apel, veniturile ajung până la 20.345 de lei net.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (2)
Avatar comentarii

TRMAG 12.07.2025, 11:14

Probabil ca le au aplicat si lor ordonanta trenulet,plata 5% in primul an,10% in al doilea….?

Avatar comentarii

parpalache 14.07.2025, 09:50

Absurdistan!Adica parlamentarii-cum necum aleși prin vot popular-dau legi!Magistrații-care se simt„nedreptațiți”-(ca li se taie din PRIVILEGII) -fac contestație la ICCJ(deci la alți magistrați)-unde vin cu„decizii” de la...CCR-niște politruci-și hotarârile„aleșilor”sunt anulate-iar statul obligat la plata!Adica cei„nedreptațiți”sunt judecați de...semenii lor!Corb la corb iși scoate ochii?

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.