Sute de mii de dolari pentru tablouri false

Multi oameni de afaceri au considerat ca imbina placerea cu investitia achizitionand tablourile unor mari pictori romani. Din pacate pentru ei, multe dintre aceste tablouri, platite cu bani grei, s-au dovedit a fi niste copii ordinare.
Un exemplu elocvent il constituie faptul ca mai multe tablouri ce urmau a fi expuse la Expozitia „Valori artistice reprezentative din colectii bucurestene”, organizata in aceste zile de Muzeul National de Arta, s-au dovedit a fi false. Extrem de profitabil, comertul cu tablouri false a devenit foarte bine organizat. Daca in urma cu cativa ani, falsurile se vindeau chiar in magazine sau in casele de licitatii, acum sunt scosi la inaintare diferiti samsari care actioneaza limita legalitatii. Practic procedeele de vanzare se aseamana foarte mult cu cel al escrocheriilor imobiliare.
Intermediarii pun ochii, in cercurile colectionarilor, pe amatorii de arta mai putin avizati, care devin, astfel, victime sigure. Dupa o perioada de timp, necesara pentru „acomodare”, acestora le sunt prezentate diferite tablouri drept mari oportunitati de investitie. Multe dintre aceste falsuri au fost introduse, de-a lungul timpului, in schimbul unor sume de bani, in diferite expozitii pentru a fi vandute mult mai usor. Astfel, zeci de mii de dolari sunt platiti pentru niste tablouri la care rama valoreaza mai mult decat panza.
In cazul in care falsul este detectat in timp util, in cel mai bun caz, pagubitul isi primeste banii inapoi, urmand ca tabloul cu pricina sa fie vandut unui alt amator, de data aceasta cu plusul ca a mai trecut printr-o colectie. Chiar si cei care raman pagubiti refuza sa faca plangeri la politie, de teama publicitatii, care i-ar putea face o tinta sigura pentru hoti.
Si totusi, un om de afaceri a acceptat sa ne povesteasca cum a platit peste 30.000 de dolari, in decurs de cateva luni, pentru niste falsuri. „In urma cu un an l-am cunoscut pe Stefan Marculescu, un asa-zis expert in ale picturii pe piata operelor de arta bucurestene. Dupa o perioada de timp, in care am devenit destul de buni amici, acesta mi-a vandut, mai intai, un Petrascu, cu 14.000 de dolari, urmat de un Darascu si doua panze semnate Iser. De fiecare data, tablourile mi-au fost prezentate ca o mare ocazie pe care nu pot sa o ratez, el oferindu-mi aceasta sansa de a le cumpara din prietenie. Din nefericire, nu am avut nici cea mai mica banuiala ca ar fi vorba de falsuri pana cand, in mod absolut intamplator, am aflat ca respectivele picturi puteau fi aruncate la gunoi, fara nici un regret. In urma cercetarilor personale am aflat ca Marculescu castigase peste 20.000 de dolari, restul de aproape 10.000 revenind celor de la care procurase falsurile”, spune omul de afaceri. El a reusit cu greu sa returneze tabloul de Petrascu, pentru restul fiindu-i propus, conform propriilor declaratii, un schimb cu alte opere de arta „autentice”, pe care l-a refuzat. Contactat de „Libertatea”, Stefan Marculescu sustine: „Intre noi au fost unele probleme pe care nu vreau sa le comentez acum, dar s-au rezolvat. Oricum, poate sa ma dea in judecata sau sa se duca la politie cu tablourile false pe care spune ca le are”.
Din pacate, acesta este doar unul din zecile sau sutele de cazuri in care amatorii de arta au picat in plasa traficantilor de falsuri. Exista, potrivit unor informatii, colectii de sute de mii de dolari, in care tablourile autentice pot fi numarate pe degetele de la o mana. Daca in Occident o lucrare este vanduta doar daca e insotita de un certificat de autenticitate, obtinut dupa cel putin trei expertize, in Romania comertul cu arta se bazeaza, de cele mai multe ori, doar pe incredere si datul cu presupusul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE