Țara în care numărul cazurilor de hantavirus este în creștere. Experții dau vina și pe schimbările climatice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cazurile de hantavirus din Argentina aproape s-au dublat în ultimul an, înregistrându-se 32 de decese și cel mai mare număr de infecții din 2018 încoace, potrivit Ministerului Sănătății din Argentina. Creșterea coincide cu eforturile autorităților de a urmări traseul unui cuplu olandez care a călătorit intens prin țară înainte de a muri în timpul unui focar de virus pe nava de croazieră MV Hondius, relatează CNN.
Cuprins:
Sezonul actual a adus deja 101 cazuri confirmate de hantavirus
Sezonul actual, început în iunie 2025, a adus deja 101 cazuri confirmate de hantavirus, o creștere semnificativă față de cele 57 de cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.
Mai mult, rata mortalității a crescut cu 10 puncte procentuale comparativ cu 2024, cu un total de 32 de decese raportate.
În timp ce virusul este endemic în anumite zone ale Argentinei, cum ar fi Patagonia, cazurile din acest sezon au fost în mare parte concentrate în regiunea centrală a țării. Provincia Buenos Aires înregistrează cel mai mare număr de cazuri, cu 42 confirmate.
Schimbările climatice și distrugerea habitatelor contribuie la răspândirea hantavirusului
Experții sunt de părere că schimbările climatice și distrugerea habitatului natural contribuie la creșterea numărului de cazuri de hantavirus în Argentina, deoarece acestea permit rozătoarelor purtătoare ale virusului să prospere în zone noi, inclusiv în cele care nu erau anterior endemice.
„Interacțiunea umană tot mai frecventă cu mediul sălbatic, distrugerea habitatului și efectele schimbărilor climatice contribuie la apariția cazurilor în afara zonelor istorice endemice”, conform Ministerului Sănătății din Argentina.
De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi secetele și ploile intense, au influențat ecosistemele, favorizând prezența rozătoarelor, în special a șoarecelui cu coadă lungă, principalul purtător al virusului în Argentina și Chile.
„Aceste rozătoare se adaptează mai bine schimbărilor climatice, facilitând astfel creșterea numărului de cazuri pe care îl observăm acum”, a explicat Eduardo López, specialist în boli infecțioase și consilier al guvernului argentinian în timpul pandemiei de Covid-19.
Temeri de pandemie după focarul de pe MV Hondius
Focarul de pe MV Hondius a stârnit temeri cu privire la posibilitatea unei noi pandemii, având în vedere că pasagerii navei provin din mai multe țări. Cu toate acestea, experții subliniază că virusul are un potențial de transmisie limitat.
„Înțeleg de ce oamenii fac acele comparații cu Covid, dar dacă ne uităm la virus și la boală, vorbim despre ceva complet diferit”, a spus Dr. Hammer, profesor asistent în domeniul securității sanitare și bolilor infecțioase la Universitatea din Cambridge.
Totuși, condițiile de pe o navă de croazieră, unde contactul strâns și prelungit între persoane este inevitabil, pot favoriza răspândirea virusului.
„Din păcate, o navă de croazieră este unul dintre acele medii în care există un contact strâns și prelungit în spații relativ mici”, a adăugat expertul.
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a adresat sâmbătă un mesaj direct locuitorilor din Tenerife, pe contul său de X, pentru a calma temerile legate de sosirea navei MV Hondius în portul Granadilla.
„Știu că sunteți îngrijorați”, a spus Ghebreyesus. „Dar vreau să fiu clar: aceasta nu este o altă pandemie de tip COVID-19”.
Ce este hantavirusul
Hantavirusurile (HV) sunt virusuri transmise de rozătoare, care pot provoca sindromul cardio-pulmonar cu hantavirus (HCPS) în cele două Americi și febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS) în Eurasia.
Virusurile, împreună, au generat anual aproape 200.000 de infecții umane la nivel mondial în ultimii ani, cu rate de mortalitate de 5-15% pentru HFRS și de până la 40% pentru HCPS.
Peste 20 de specii de virusuri au fost identificate în cadrul acestui gen hantavirus. Doctorul Adrian Marinescu, directorul Institutului Matei Balș, a explicat pentru Libertatea că boala pe care o dă acest virus afectează plămânii și rinichii și poate apărea febra hemoragică.
