Te-ai ales cu (încă) o carie? Uite cum ai reuşit să-ţi distrugi smalțul dinților!

„Un element foarte important din structura dentară este smalțul dentar, stratul exterior, dur, ce acoperă coroana dintelui. În momentul în care dintele erupe în cavitatea bucală, celulele responsabile pentru formarea smalțului își pierd funcționalitatea, de aceea smalțul nu poate fi regenerat după ce a fost distrus de carii, eroziuni. În anumite situații smalțul poate beneficia de depuneri pe suprafața să, de precipitate de fosfat de calciu de origine salivară sau exogenă, dar aceste mici depuneri nu pot înlocui în totalitate pierderile semnificative de substanță dură”, explică medicul.

Mai dur decât oasele

Datorită organizării structurale complexe și gradului ridicat de mineralizare, smalțul dentar este cea mai dură structură din organismul uman (mult mai dur decât osul). În forma sa matură, smalțul conține mai mult de 95% substanță minerală, iar duritatea sa conferă coroanei dintelui o înaltă rezistenţă la zgârieturi, abraziune sau şlefuire

 Ce provoacă deteriorarea smalțului

„Pe de o parte acizii produși de bacteriile din placa bacteriană depusă pe dinți duc la scăderea ph-ului dintelui și la demineralizarea smalțului. O ușoară demineralizare poate surveni de fiecare dată când mâncăm sau bem ceva acid. De asemenea, smalțul se poate sparge sau crăpa, de aceea trebuie să fim foarte atenți, pentru că odată distrus smalțul, ne putem pierde foarte ușor dintele din cauza complicațiilor ce pot apărea”, atenționează dr. Andra Custura.

Recomandări

Călin Georgescu, retorică pe placul lui Vladimir Putin: „România nu are obligații față de NATO”

Duşmanii din pahar şi din farfurie

Un rol foarte important în producerea eroziunii dentare îl are consumul de băuturi acidulate, sucuri din fructe, citrice și anumite alimente. „Băuturile acidulate conțin acid fosforic, fructele conțin acid citric și acid malic, produsele fermentate conțin acid lactic, strugurii și vinul conțin acid tartaric. Este important să consumați aceste alimente cu moderație și doar în timpul meselor”, punctează specialistul.

Dăunătoare pentru smalțul dinților poate fi mestecarea tabletelor de vitamina C. Nici gemul de fructe, muștarul, maioneza și ketchup-ul nu sunt tocmai alegerile potrivite pentru sănătatea dinților, deoarece ”alimentele cu un ph situat între 3,0 și 4,0, precum produsele fermentate de diferite feluri, pot afecta smalțul, acesta fiind vulnerabil față de floră acidogenă a cavității orale”.

Afecțiuni care ”îmbolnăvesc” smalțul

Problemele digestive precum bulimia, care provoacă vomă sau refluxuri acide, pot afecta și smalțul dinților, într-o anumită măsură, în funcție de stadiul problemei.

În mod normal, saliva neutralizează acizii care provoacă eroziunea dentară, însă pot exista situaţii în care  aceasta nu-și mai poate îndeplini rolul de adjuvant. „Xerostomia, senzația de gură uscată, este un simptom care apare în momentul în care nivelul salivei din gură scade ușor sesizabil sau chiar drastic. În acest caz, acizii rămân la nivelul gurii pentru o perioadă mai lungă de timp, afectând mai mult smalțul, favorizând apariția eroziunilor și a cariilor”.

Recomandări

Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI, în ședința CSAT: Campania lui Călin Georgescu a fost finanțată de un „donator”

Unele persoane au obiceiul de a-și lovi și freca dinții în timpul nopții, fără a fi conștienți de acest lucru. Acest obicei se numește bruxism nocturn. ”Bruxismul este provocat de stres și anxietate. Persoanele care suferă de această afecțiune își pot deteriora dinții. Frecatul dinților poate duce la tocirea smalțului, la expunerea dentinei și astfel dinții devin sensibili”, a specificat dr. Andra Custura. De aceea trebuie să evităm, pe cât posibil, stresul, pentru că el ne afectează sănătatea chiar și atunci când dormim.

Ticuri și alte obiceiuri păguboase

• Nu-ţi folosi niciodată dinții pentru a deschide o sticlă, un pachet sau alte recipiente. Riști să spargi sau crapi smalțul dinților.
• Obiceiuri precum rosul unghiilor sau spargerea semințelor pot avea efecte similare asupra smalțului.
• Şi cei care ronțăie cuburi de gheață sau bomboane au mari șanse să rămână atât fără smalț, cât și fără dinți.
• Periajul prea dur sau incorect, prin mişcări orizontale, de exemplu, este dăunător. De asemenea, dacă te speli pe dinți cu prea multă forță îți poți distruge smalțul.
• ”Cumpără o periuță de dinți cu perii moi sau medii și periază-ți dinții cu mișcări circulare. De asemenea, nu trebuie să-ți periezi dinții cel puțin o oră după ce ai consumat alimente sau băuturi acide; atunci smalțul este mai moale. Imediat după consumul de astfel de alimente este indicată clătirea gurii cu apă de gură, urmând ca abia după o oră să se efectueze periajul”, ne sfătuiește dr. Andra Custura.

Recomandări

Marcel Ciolacu: „O voi sprijini pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale”

Prea alb, prea periculos…

În ceea ce privește albirea dinților, este normal să-ți dorești dinți mai albi și să mergi la dentist pentru asta, mai ales că pe măsură ce îmbătrânim dinții devin mai galbeni din cauza alimentelor pe care le consumăm de-a lungul timpului. Însă, dacă exagerezi, vei afecta smalțul și  te vei alege cu surprize neplăcute, cum ar fi cariile.  În timp, chiar  şi produsele care conțin foarte puține substanțe acide vor afecta dantura.

Şi pasta de dinţi ”roadeă” smalţul

Pasta de dinți nu este întotdeauna benefică  pentru dinții noștri. „Cele prea abrazive distrug smalțul, chiar dacă inițial efectul este de albire. Orice  pastă de dinți pe poziția 100 este considerată abrazivă, peste 150 nu este indicată, iar  peste 200 dăunează smalţului”, avertizează specialistul.

Cel  bine este  să mergeți la stomatolog pentru a vă consulta şi a vă  oferi sfaturi în  funcție de problemele pe care le aveți. Nu este indicat să folosiți anumite produse doar pentru că  așa vedeți la cei din jur, fiecare persoană  are o anumită sensibilitate dentară, iar cel mai în măsură să ofere o părere avizată este medicul stomatolog.

Urmărește-ne pe Google News