Tinerii europeni încep să prefere autoritarismul în locul democrației, relevă un sondaj

Unu din cinci susține un regim autoritar

Majoritatea tinerilor din generația Z a Europei – 57% – preferă democrația oricărei alte forme de guvernare. Ratele de susținere au variat însă semnificativ, ajungând la doar 48% în Polonia și 51-52% în Spania și Franța, Germania înregistrând cel mai mare procent, de 71%.

Mai mult de unu din cinci – 21% – ar fi în favoarea unui regim autoritar în anumite circumstanțe nespecificate. Această cifră a fost cea mai ridicată în Italia, cu 24%, şi cea mai scăzută în Germania, cu 15%. În Franţa, Spania şi Polonia, procentul a fost de 23%.

Aproape unu din 10 respondenți din toate țările a declarat că nu-i pasă dacă guvernul său este democratic sau nu, în timp ce alți 14% nu știu sau nu au răspuns.

„Democrația este sub presiune”

Thorsten Faas, politolog la Universitatea Liberă din Berlin, care a lucrat la studiu, a explicat: „Printre persoanele care se consideră de centru-dreapta din punct de vedere politic și se simt dezavantajate economic, sprijinul lor pentru democrație scade la doar unu din trei”.

„Democrația este sub presiune, din interior și din exterior,” a adăugat acesta.

Studiul a fost realizat în aprilie și mai. Peste 6.700 de persoane, cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani, din Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia și Polonia au răspuns la cel de-al nouălea sondaj anual realizat de institutul YouGov pentru Fundația Tui, care finanțează proiecte dedicate tineretului din Europa.

Patruzeci și opt la sută sunt îngrijorați că sistemul democratic din propria țară este în pericol, inclusiv 61% în Germania, unde economia – cea mai mare din Europa – este în dificultate, iar extrema dreaptă a făcut progrese semnificative, alimentată parțial de sprijinul sporit din partea tinerilor alegători.

SUA, văzute ca un aliat puternic

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ascensiunea Chinei și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia au îndepărtat puterea de Europa, în percepția respondenților, doar 42% numărând UE printre primii trei jucători globali.

În ciuda – sau poate din cauza – Brexitului, cifra a fost cea mai mare în rândul britanicilor, de 50%. Dintre cei chestionați în Regatul Unit, 73% și-au dorit o revenire în UE, în timp ce aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) au dorit legături mai puternice între UE și Marea Britanie.

SUA au fost văzute de 83% ca parte a trioului puternic, urmate de China cu 75% și Rusia cu 57%.

Polarizarea crescândă îi împinge, de asemenea, pe tinerii europeni spre periferia ideologică, alături de cei mai în vârstă, însă în acest proces a apărut o diviziune de gen notabilă.

33% s-au numit centriști

Aproape unu din cinci – 19% – s-au descris ca fiind de centru-dreapta din punct de vedere politic, în creștere față de 14% în 2021, în timp ce 33% s-au numit centriști, 32% de stânga și 16% fără nicio denumire.

Femeile din Germania, Franța și Italia s-au identificat drept progresiste într-un număr mai mare decât în ​​urmă cu patru ani, în timp ce tinerii din Polonia și Grecia au devenit mai conservatori în aceeași perioadă.

Sprijinul pentru restricții mai dure asupra migrației a crescut în general din 2021, de la 26% la 38%.

Majoritatea tinerilor europeni și-au exprimat speranța în potențialul UE, iar doi din trei au susținut în mod covârșitor rămânerea țării lor în bloc, dacă aceasta ar mai fi.

Însă 39% au descris UE ca nefiind deosebit de democratică, iar doar 6% au spus că propriile guverne naționale au funcționat bine, fără a fi nevoie de schimbări semnificative.

UE, prea concentrată pe „chestiuni banale”

Mai mult de jumătate – 53% – au considerat că UE este prea concentrată pe detalii și chestiuni banale. Aceștia ar dori ca blocul comunitar să abordeze costul ridicat al vieții, să consolideze apărarea împotriva amenințărilor externe și să creeze condiții mai bune pentru ca întreprinderile să își îmbunătățească economia.

„Proiectul european, care ne-a adus pace, libertate de mișcare și progres economic timp de decenii, este considerat dificil de gestionat”, a declarat Elke Hlawatschek, directoarea Fundației Tui.

Grecii consideră că au mare nevoie de o revizuire fundamentală a sistemului lor politic și sunt foarte sceptici în ceea ce privește UE, pe care Faas a descris-o ca fiind înrădăcinată în trauma persistentă a crizei datoriilor din zona euro, care a adus economia țării lor în pragul prăpastiei.

În ciuda unui sprijin mai puternic pentru protecția climei în rândul tinerilor europeni, doar unu din trei a declarat că aceasta ar trebui să aibă prioritate față de creșterea economică. Cifra a scăzut de la 44% în 2021.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE