1. Promisiunea că Alianța își va mări contribuția și prezența „pe pământ, pe mare și în aer” în regiunea Mării Negre. Această precizare oferă României o importanță relativ egală cu cea a Poloniei la Marea Baltică.
Marea Neagră a devenit o mare fierbinte după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, a suplimentat arsenalul militar de la Sevastopol și a început conflictul din Donbas. La Novorosiisk și în Crimeea au fost aduse noi vase de luptă, au fost montate rachete care pot ajunge până pe malul românesc al mării sau pot ținti Bosforul.
Pontul Euxin este un mare depozit de muniții, un loc periculos, unde oricând pot fi smulse teritorii din ceea ce Rusia numește vecinătatea ei apropiată, adică spații care au făcut parte până în 1991 din Uniunea Sovietică. Ucraina este prima vizată, după ce Georgiei i-au fost luate Abhazia și Osetia de Sud și Republicii Moldova, Transnistria. Moscova a trimis acum două luni 100.000 de soldați și mașini de luptă la granița estică a Ucrainei, încercând să demonstreze, încă odată, că nu va lăsa această țară să se asocieze Occidentului.
2. NATO vorbește pentru prima dată despre sprijinul pe care îl acordă integrității Republicii Moldova, reformelor democratice și asistenței privind apărarea acestei țări. Această mențiune este o altă reușită a României la summitul NATO de la Bruxelles. Alianța îi cere Rusiei să-și retragă trupele staționate cu forța pe teritorii care aparțin Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova și îi transmite că NATO nu va reveni la relații normale cu Mosocova până când aceasta nu-și va respecta obligațiile internaționale și nu va demonstra că pune în aplicare dreptul internațional.
3. Un alt punct bifat de România este menționarea, în textul dat publicității la finalul summitului de luni, a importanței Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență inaugurat de curând la București. România vrea să devină cu ajutorul acestui Centru „un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene”, după cum spunea președintele Klaus Iohannis.
Citește mai multe detalii, pe Deutsche Welle.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro