Shingo Suzuki, profesorul care a introdus predarea limbii române la universitățile din Japonia: „Mi se pare o adevărată minune”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Profesorul Shingo Suzuki este prima personalitate care a introdus predarea limbii române la universitățile din Japonia, fiind și autorul singurului manual de învățare a limbii române din Japonia.
Cuprins:
Shingo Suzuki a tradus în limba japoneză și „Luceafărul” lui Mihai Eminescu. În cadrul unui interviu exclusiv pe care l-a acordat pentru Libertatea, profesorul Shingo Suzuki a explicat ce l-a făcut să fie atât de pasionat de română, care sunt cuvintele și versurile preferate, precum și locurile sale favorite din țara noastră.
Când a aflat de România
Profesorul Shingo Suzuki este cunoscut ca fiind prima personalitate care a introdus predarea limbii române la universitățile din Japonia, fiind și autorul singurului manual de învățare a limbii române din Japonia.
Născut în 1950, Shingo Suzuki a obținut un master în limbi romanice la Tokyo University of Foreign Studies, cea mai prestigioasă universitate de limbi străine din Japonia, pentru ca din anul 1996 să predea limba română la această instituție de învățământ superior. De altfel, Tokyo University of Foreign Studies este singura universitate de stat din Țara Soarelui Răsare unde se predă româna.
În anul 2009, profesorul japonez a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București.
În 2025, Shingo Suzuki a tradus în limba japoneză „Luceafărul” lui Mihai Eminescu și, cu ocazia publicării, a vizitat Iașiul, participând la școala de vară de limba română la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
Cu toate că a ieșit la pensie, profesorul Shingo Suzuki s-a ocupat și de organizarea Centrului Cultural Japonez al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, primul astfel de centru din regiunea de nord-est a României, deschis din 24 octombrie 2025, fiind director onorific.
Și tot anul trecut, Shingo Suzuki a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Iași pentru activitatea sa impresionantă și pentru promovarea limbii române în Japonia.
Shingo Suzuki a aflat pentru prima oară de România și de limba română pe vremea când era student, în 1970. Și a fost captivat de țara noastră, istoria ei și, bineînțeles, de limba noastră. Iar de aici și până a începe să studieze româna a mai fost doar un pas.
„Am început să învăț româna în 1971, la vârsta de 21 de ani, deși cu multe și lungi întreruperi. De la 46 de ani a fost nevoie să studiez constant pentru a o putea preda la catedra universitară, care ar fi fost desființată dacă nu aș fi acceptat-o”, a declarat profesorul Shingo Suzuki pentru Libertatea.
Legat de gramatica limbii române, reputatul specialist mărturisește că cea mai grea parte i s-a părut declinarea substantivelor și mai ales folosirea corectă a cazurilor.
În ceea ce privește frazele preferate în română, profesorul japonez a ales un aforism profund și plin de realism al dramaturgului Ion Luca Caragiale, ce surprinde perfect dubla natură a percepției umane: „Vrei să cunoști lumea? Privește-o de aproape. Vrei să-ți placă? Privește-o de departe”.
Cât de dificil a fost de tradus în japoneză „Luceafărul” lui Eminescu
Pentru Shingo Suzuki, cele mai dificile cuvinte din română sunt cele de origine slavă, destul de numeroase.
Profesorul japonez a explicat pentru Libertatea și cât de dificil a fost de tradus în japoneză „Luceafărul” lui Eminescu.
„Poemul Luceafărul este plin de metafore și polisemii. În același timp, este bogat în referințe, explicite sau implicite, la Vechiul Testament și la mitologia greacă, ale căror idei nu sunt foarte răspândite în Japonia. În schimb, conceptul de transmigrație a sufletului nu este atât de greu de înțeles pentru cititorii japonezi, datorită gândirii budiste. De exemplu, în ultima strofă apare versul: «Trăind în cercul vostru strâmt», iar aici mi-am permis să traduc cuvântul «cerc» printr-un termen japonez care înseamnă «transmigrație». Tocmai de aceea, pentru a nu impune cititorilor doar această interpretare, am explicat motivul alegerii mele într-o notă. În ceea ce privește timpul necesar pentru traducere, nu pot preciza din cauza întreruperilor provocate de pandemie, dar cred că a durat aproximativ un an sau doi”, povestește profesorul Shingo Suzuki.
A dezvăluit că cel mai mult îi place că „limba română a păstrat bine caracteristicile ei latine de bază, în ciuda izolării ei de celelalte limbi romanice. Mi se pare o adevărată minune”.
Specialistul japonez îndrăgostit de România are doi autori români preferați: Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. În ceea ce privește versurile preferate, un fragment din Miorița este în topul alegerilor: „Iar tu de omor / să nu le spui lor. / Să le spui curat / că m-am însurat / c-o mândră crăiasă, / a lumii mireasă” (din Miorița)
Shingo Suzuki a introdus predarea limbii române la universitățile din Japonia și a dezvăluit pentru Libertatea un detaliu inedit: „Câțiva dintre foștii mei studenți au studiat atât de bine și de serios, încât acum, după pensionarea mea, predau ei în locul meu”.
Ca locuri preferate din țara noastră, profesorul japonez are trei orașe, toate din Moldova: Iași, Suceava și Botoșani. A vizitat toate cele trei orașe și de fiecare dată a rămas cu impresii de neuitat. Pentru că România este deja o parte din sufletul său.
Cristian03578 07.06.2026, 02:09
Un om de mare valoare, trebuie premiat de academia romana
Berbukson 07.06.2026, 09:37
Trebuie să ajungem și la nivelul japonez de educație.
Albert. 07.06.2026, 11:37
Multumim frumos dl professor pentru promovarea limbi noastre 🙏
Lisa89 14.06.2026, 00:32
Cu prețuire îți mulțumim, profesore! 🙏 Știri din acestea ar trebui difuzate la TV mai des.