Tudorel Toader anticipează verdictul CCR referitor la pensiile speciale ale magistraților: „S-a creat o presiune”

CCR va declara constituțional al doilea proiect referitor la pensiile magistraților, spune Tudorel Toader

Fostul ministru al Justiției consideră decizia CCR de anul viitor una previzibilă. „E un blocaj procedural, fără discuţie. Dar eu exprim convingerea că acest blocaj va fi depăşit, nici nu se poate altfel, că instanţa de control constituţional va decide într-un fel sau altul. Pare că e previzibilă soluţia şi legea va fi promulgată, va fi publicată în Monitor, va intra în vigoare, va produce efecte juridice”, a spus Tudorel Toader.

El a adăugat că subiectul pensiilor magistraţilor a fost folosit ca temă de campanie de către politicieni, dar consideră că CCR va declara constituțională legea atacată de Înalta Curte la CCR: „Eu îndrăznesc să cred că instanţa de contencios constituţional va respinge obiecţiile de neconstituţionalitate, dar nu pentru că legea este constituţională, ci pentru că s-a creat această presiune”.

„Era o perioadă în care decideam cu protestatarii la poarta Curţii Constituţionale. Judecătorul constituţional decide prin raportare la valorile constituţionale, nu la ce vrea X sau Y, nu ce solicită protestatari sau altcineva”, a conchis Tudorel Toader.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale, blocat la CCR

Primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie.

Executivul a decis că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scrie în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

Foarte important, de acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar decizia va aparține Comisiei, care va da răspunsul abia în februarie 2026. Practic, rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Amintim că decizia Guvernului Bolojan de a se atinge de pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste, blocarea justiției prin greve și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Ilie Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.

CCR a amânat de 3 ori verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale. Următorul termen, pe 16 ianuarie

Prima dată, Curtea Constituțională a decis pe 10 decembrie să amâne pentru duminică, 28 decembrie, luarea unei decizii în privința celui de-al doilea proiect al Guvernului Bolojan, prin care se vrea tăierea pensiilor speciale, proiect contestat la CCR tot de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea.

Pe 28 decembrie, CCR a amânat decizia pentru 29 decembrie, pentru că cei patru judecători numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au ieșit din sală și nu s-au mai întors. Apoi, pe 29 decembrie, cei patru nici măcar nu s-au mai prezentat la ședință. Este vorba despre exact aceiași judecători propuși de PSD care au votat împotriva primului proiect al pensiilor speciale.

În consecință, preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, care este judecător-raportor în acest dosar, a anunțat că următorul termen va fi vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10.00.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR

Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro