Tunguska, mister pentru vecie?

Fenomenul Tunguska s-a petrecut in dimineata zilei de 30 iunie 1908, putin dupa ora 8:00. „Ceva” a lovit taigaua siberiana, in regiunea raului Tunguska, de unde si numele fenomenului. Daca originea obiectului este in continuare necunoscuta, se stiu efectele acestui impact devastator. Peste 2.100 de kilometri patrati de padure au fost distruse pe loc de suflul unei explozii nimicitoare. Pe o raza de cativa zeci de kilometri nici un copac nu a mai ramas in picioare, iar pe o distanta mult mai mare, arborii, desi nu au fost doborati la pamant, au fost carbonizati. La doar cateva ore de la catastrofa, echipe de cercetatori s-au deplasat in apropiere de locul impactului, incepand sa adune informatii si probe despre ce anume a lovit Pamantul. Desi de atunci au trecut peste 90 de ani, oamenii de stiinta se limiteaza inca la emiterea de ipoteze. Pana la ora actuala, exista peste 300 de variante posibile ale catastrofei, enuntate de mii de cercetatori din intreaga lume. Fulger globular, acumulare uriasa de gaz metan, meteorit, anomalie naturala si exemplele teoriilor vehiculate ar putea continua. Totusi, de-a lungul timpului, doua ipoteze par sa fi intrunit adeziunea oamenilor de stiinta. Ambele iau in calcul impactul cu un obiect ceresc. Numai ca, in timp ce unii specialisti considera ca este vorba de un obiect artificial (OZN), altii pun totul pe seama unui meteorit. Oricare ar fi adevarul, cercetatorii care au studiat la fata locului efectele impactului au descoperit o serie de date interesante:
l Radioactivitatea in zona a fost putin mai ridicata decat in mod normal.
l Acul busolei „innebuneste” in preajma zonei de impact, aratand cu totul alte directii.
l S-a constatat o serie de mutatii la cateva specii de insecte, care, dupa producerea catastrofei, au crescut mai mari decat in alte zone.
l Acelasi fenomen s-a petrecut si in cazul copacilor aflati la o distanta suficient de mare de locul impactului si care nu au fost distrusi. Inelele de lemn aratau o dezvoltare mult mai rapida decat in mod normal.
Daca asupra acestor constatari parerile specialistilor concorda, nu aceeasi este situatia cand vine vorba despre obiectul care a produs fenomenul.
In 1946, cercetatorul si scriitorul Alexander Kasantev a explicat de ce considera ca o nava spatiala extraterestra a produs catastrofa. De atunci au trecut 56 de ani, dar teoria lui Kasantev sta inca in picioare.
l A fost un OZN pentru ca martorii oculari au relatat ca, inainte de impact, obiectul a avut o traiectorie variabila, schimbandu-si de mai multe ori cursul.
l Aceasta schimbare de directie nu ar fi fost posibila in cazul unui meteorit, care s-ar fi supus legilor gravitatiei.
l A fost gasita „dovada” existentei unor materiale despre care cercetatorii spun ca nu puteau fi produse decat pe cale artificiala. Este vorba de o bucata de metal de 1,5 kg care, desi a fost gasita la sute de kilometri de locul impactului, se afla in prelungirea normala a ultimei traiectorii observate a obiectului care a lovit Pamantul. Aceasta avea in componenta materiale deosebit de pure din care unele nu au putut fi obtinute prin tehnologiile cunoscute de oameni nici pana astazi.
In lipsa unor explicatii mai plauzibile, in ultimii ani cercetatorii par sa accepte ipoteza unui impact cu un OZN. Cu rezerva ca, poate, odata se va afla cu certitudine adevarul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE