Avertismentul șefului unei companii de 200 de miliarde de dolari: europenii riscă să ajungă într-o situație de „șomaj în masă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa riscă să se confrunte cu o criză economică majoră, cu pierderi masive de locuri de muncă, dacă nu implementează rapid reforme pentru a-și crește competitivitatea, avertizează Morten Wierod, directorul executiv al gigantului ingineresc ABB. Potrivit unei declarații acordate Financial Times, șocul energetic generat de războiul din Iran și creșterea prețurilor la gaze fac ca blocul comunitar să piardă teren în fața Statelor Unite.
Cuprins:
Războiul din Iran și impactul asupra prețurilor la gaze
„Sper că nu va trebui să vedem o criză mult mai mare, care să însemne șomaj în masă. Acest lucru nu ar trebui să fie necesar pentru a obține acel sentiment corect de urgență”, a afirmat Wierod, subliniind că Europa trebuie să reducă birocrația și să promoveze o piață unică pentru a stimula creșterea economică.
„Piața unică sau UE trebuie să elimine mai multă legislație și nu doar să simplifice, ci să elimine și să promoveze mai mult o piață unică, ceea ce va stimula creșterea economică.”
Presiunile economice asupra UE au crescut considerabil din cauza întreruperii aprovizionării cu gaze naturale din Orientul Mijlociu, o consecință a războiului din Iran.
Prețurile ridicate la gaze, care au atins niveluri-record în 2022, sunt așteptate să rămână la cote înalte cel puțin până în 2026-2027.
„Nu mă îngrijorează faptul că Europa va avea gaze. Vor avea. Dar prețul va fi mai mare, iar asta am văzut în 2022”, a declarat Wierod pentru FT.
Această creștere a costurilor energetice afectează direct competitivitatea Europei față de SUA, care beneficiază de resurse proprii de gaze.
Potrivit comisarului european pentru locuri de muncă, Roxana Mînzatu, până la 1,3 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute în UE ca urmare a scumpirii energiei.
Lipsa de acțiune a Bruxelles-ului
În ciuda problemelor evidente, reformele necesare pentru reducerea birocrației și creșterea competitivității se lasă așteptate.
Raportul comandat în 2024 de Comisia Europeană și elaborat de fostul premier italian Mario Draghi, care conținea 383 de propuneri de reformă, a fost implementat doar într-o proporție de 10%.
„Legislatorii europeni nu au dat dovadă de «niciun sentiment de urgență» în urmărirea dereglementării”, a subliniat Wierod.
Chiar și măsurile recente anunțate de Bruxelles, menite să reducă dependența de tehnologia străină, ridică semne de întrebare.
„Suntem în favoarea comerțului liber... vedem că, atunci când construiești această legislație în jurul unora dintre discuțiile despre «Fabricat în Europa» care au loc acum, există întotdeauna efecte secundare.”, a adăugat șeful ABB.
ABB: un pilon al industriei europene
Cu sediul central în Zurich, ABB este una dintre cele mai mari companii de tehnologie și inginerie industrială din Europa, având o capitalizare de piață de aproape 200 de miliarde de dolari.
Compania are 52.400 de angajați pe continent, aproape dublu față de cei din SUA, care reprezintă însă cea mai profitabilă regiune pentru grup.
ABB face presiuni asupra oficialilor europeni să accelereze inițiativele pentru electrificare, creșterea eficienței industriale și decarbonizare, considerând că acestea sunt soluțiile rapide pentru a redresa competitivitatea economică a pieței unice.
În acest context, Wierod a subliniat că Europa trebuie să-și valorifice punctele forte: „forța sa de muncă, accesul la educație de înaltă calitate și experiența în gestionarea crizelor”.
„Dacă ați vedea cum a reușit Europa să gestioneze și să schimbe dependența de gazul rusesc - acest lucru s-a întâmplat rapid, de la 35% la 10% în decurs de un an. Deci gestionarea crizelor există.”
Avertismente din partea sectorului privat
Vocile din mediul de afaceri european devin din ce în ce mai critice la adresa ritmului lent al reformelor.
În octombrie 2025, directorii executivi ai TotalEnergies și Siemens au cerut, printr-o scrisoare deschisă adresată liderilor francezi și germani, abrogarea unei legi fundamentale privind sustenabilitatea corporativă, argumentând că aceasta ridică obstacole inutile pentru companii.
Deși UE a promis reduceri ale birocrației, progresele sunt limitate, în pofida unei campanii care a generat economii de 15 miliarde de euro pentru afaceri și autorități publice.
Într-un moment în care Europa se confruntă cu o competiție globală tot mai acerbă, lipsa unor măsuri decisive riscă să agraveze dezechilibrele economice, cu consecințe directe asupra locurilor de muncă și a bunăstării cetățenilor.
