Aproape ca nu a fost inalt reprezentant al UE, NATO, al FMI sau al Bancii Mondiale, care sa vina la Bucuresti si, indiferent de agenda principala, sa nu-si traga gazdele de maneca vizavi de coruptia care asaza tara aproape pe cel mai degradant loc din Europa. De asta-data, aproape depasind uzantele si demonstrand cat de bine cunoaste realitatile, diplomatul a remarcat, cu un compliment pur diplomatic, „succesele” luptei anticoruptie, dar n-a ezitat, dimpotriva, sa puna degetul pe o rana care nu se mai vindeca, in pofida actiunilor afirmate si a declaratiilor cu prea putina acoperire ale guvernantilor. Prea putin voalat, dl Guest a reamintit ca marea coruptie agreseaza in continuare, cu precadere, banul public. Or, acesta nu e gestionat nici de Opozitie, nici de societatea civila, ci de Putere, careia ii revin si interventia juridica impotriva coruptilor, dar si raspunderea pentru exprimarea unei vointe politice efective, concretizata, nu doar clamata si inscrisa in inca un „pachet de legi”. Nu stiu cat de autentica este aceasta vointa. Este insa cel putin stranie aprecierea unui oficial al Puterii, deputatul Florin Georgescu, care crede ca ambasadorul „a facut referire la definitia generala a coruptiei si nu a prezentat cazuri explicite”?! „Referirea generala” este, de fapt, inca un sever avertisment.