Un bărbat a plantat atât de mulți copaci timp de 40 de ani, încât a creat o pădure cu elefanți, rinoceri și tigri. Cum a fost premiat, în India
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un petic de pământ acoperit cu nisip, pe care aproape nimic nu putea supraviețui, s-a transformat într-o pădure de aproximativ 550 de hectare. În spatele acestei schimbări se află Jadav „Molai” Payeng, un bărbat care a plantat și a îngrijit copaci încontinuu, timp de peste patru decenii. Cu timpul, vegetația s-a întins, solul a început să se refacă, iar animalele sălbatice au revenit. Elefanți asiatici, rinoceri indieni, tigri bengalezi, cerbi, maimuțe și numeroase specii de păsări ajung astăzi în pădurea crescută pe o insulă de nisip a fluviului Brahmaputra, din nord-estul Indiei, scrie Times of India.
Cuprins:
- Totul a început după ce a văzut mai mulți șerpi morți
- A îngrijit zilnic puieții plantați în nisip
- Pădurea a ajuns la aproximativ 550 de hectare
- Elefanții au început să vină în fiecare an
- Autoritățile au descoperit pădurea când urmăreau o turmă de elefanți
- A primit una dintre cele mai importante distincții civile din India
- Pădurea este amenințată de incendii și braconaj
Totul a început după ce a văzut mai mulți șerpi morți
Povestea lui Jadav Payeng a început în 1979, când era adolescent. După retragerea apelor, tânărul a găsit mai mulți șerpi morți pe o întindere de pământ lipsită complet de vegetație. Animalele nu găsiseră nici umbră, nici adăpost și muriseră din cauza căldurii puternice. Imaginea l-a urmărit mult timp și Payeng a început să se întrebe ce se va întâmpla cu oamenii și cu animalele dacă vegetația va continua să dispară, iar terenul va rămâne expus arșiței și eroziunii.
În loc să aștepte intervenția autorităților, a început să planteze singur pe terenul arid. Primele plante au fost fire și puieți de bambus, aleși pentru că puteau rezista mai bine în condițiile dificile de pe bancul de nisip.
A îngrijit zilnic puieții plantați în nisip
La început, șansele ca plantele să supraviețuiască erau mici. Solul era sărac, temperaturile foarte ridicate, iar fluviul Brahmaputra își schimba permanent cursul. Dar Payeng nu a renunțat și a continuat să planteze în fiecare sezon și să îngrijească puieții zi de zi. Pe măsură ce bambusul și primii copaci au început să crească, pe teren a apărut umbra. Frunzele căzute s-au descompus și au format materia organică de care solul avea nevoie.
Treptat, în jurul copacilor plantați de el au început să apară și alte plante. Rădăcinile au stabilizat o parte din teren, iar locul aproape pustiu s-a transformat încet într-un ecosistem complex. Pădurea nu a fost desenată dinainte și nici plantată după un plan strict. Ea s-a format în timp, prin munca lui Payeng și prin regenerarea naturală care a urmat apariției primilor arbori.
Pădurea a ajuns la aproximativ 550 de hectare
După mai bine de 40 de ani, pădurea creată de Jadav Payeng se întinde acum pe aproximativ 550 de hectare, iar locul este cunoscut astăzi drept Molai Forest sau Molai Kathoni, după porecla bărbatului care a început să planteze acolo. Pădurea este mai mare decât Central Park din New York iar copacii au devenit o barieră naturală împotriva eroziunii, una dintre cele mai mari probleme ale insulei Majuli.
Fluviul Brahmaputra își schimbă frecvent cursul, iar apele puternice distrug în fiecare an porțiuni întinse de teren. Chiar dacă pădurea nu poate opri complet efectele inundațiilor, rădăcinile arborilor ajută la fixarea solului, iar vegetația le oferă plantelor și animalelor un loc de refugiu atunci când nivelul apei crește.
Elefanții au început să vină în fiecare an
Pe măsură ce pădurea a devenit mai deasă, în zonă au început să revină animale care nu mai fuseseră văzute acolo de mult timp. Turme de elefanți asiatici ajung periodic în pădure și rămân uneori pentru perioade lungi. În zonă au fost observați și rinoceri indieni, tigri bengalezi, cerbi, iepuri, maimuțe, vulturi și numeroase alte specii de păsări.
Specialiștii descriu pădurea drept un refugiu important pentru animalele care se deplasează între habitate sau caută terenuri mai înalte în timpul inundațiilor. Molai Forest nu este însă o grădină zoologică și nici un parc închis. Animalele vin și pleacă liber, în funcție de sezon, hrană și nivelul apei.
Autoritățile au descoperit pădurea când urmăreau o turmă de elefanți
Timp de zeci de ani, munca lui Jadav Payeng a rămas aproape necunoscută în afara comunității locale. Situația s-a schimbat în 2007, când fotograful și jurnalistul Jitu Kalita a ajuns în zonă în timp ce căuta păsări pe Brahmaputra și a observat o întindere neobișnuit de mare de vegetație. Apoi l-a întâlnit pe bărbatul care o îngrijea de ani întregi.
Un an mai târziu, angajații Departamentului Silvic din Assam au ajuns în pădure în timp ce urmăreau o turmă de peste 100 de elefanți. Reprezentanții instituției au spus ulterior că au fost surprinși să găsească o pădure atât de întinsă și de deasă pe un banc de nisip. Povestea lui Payeng a început apoi să fie prezentată în presa indiană și internațională, iar bărbatul a devenit cunoscut drept „Omul-pădure al Indiei”.
A primit una dintre cele mai importante distincții civile din India
În 2015, Jadav Payeng a primit Padma Shri pentru contribuția sa la conservarea pădurilor. Padma Shri este una dintre cele mai importante distincții civile acordate de statul indian. Numele lui Jadav Payeng apare în documentele oficiale ale premiilor Padma, la categoria conservarea pădurilor, pentru statul Assam.
Ulterior, indianul a fost invitat să vorbească despre experiența sa în școli, universități și la evenimente internaționale. Povestea lui a inspirat documentare, cărți pentru copii și campanii de plantare a copacilor. În ciuda recunoașterii primite, Payeng a continuat să vorbească despre plantarea arborilor ca despre o responsabilitate zilnică, nu ca despre o realizare încheiată.
Pădurea este amenințată de incendii și braconaj
Revenirea animalelor sălbatice a adus însă și noi probleme. Pentru că pădurea nu beneficiază de același nivel de protecție ca un parc național, specialiștii au avertizat că rinocerii și alte animale pot deveni ținte pentru braconieri. În trecut, Payeng a alertat autoritățile după ce a observat persoane care încercau să prindă rinoceri și s-au cerut o implicare mai mare a comunităților locale și măsuri mai bune împotriva braconajului și a tăierilor ilegale.
La sfârșitul anului 2025, un incendiu provocat a afectat și o nouă zonă împădurită pe care Jadav Payeng o dezvoltase împreună cu fiica sa. Familia a intervenit pentru a opri focul și pentru a salva cât mai mult din vegetație.
