Un italian de 84 de ani își acuză avocatul din România că l-a ruinat: „Am fost victima unei înșelăciuni de proporții”

Venit în România după Revoluție să facă afaceri

Italianul a semnat cu Tatu mai multe contracte de asistență juridică și spune că avocatul român a intrat în posesia unor proprietăți estimate la peste un milion de euro în baza unor clauze abuzive. 

Respectivele prevederi ar fi introduse fără știrea sa, susține De Poli, în mai multe contracte de asistență juridică. 

Venit să facă afaceri în România după Revoluție, Eugenio De Poli a ajuns să dețină în Timiș, atât în nume propriu, cât și prin intermediul unor firme sau împreună cu alți parteneri italieni, mai multe proprietăți (apartamente și terenuri). 

Într-o plângere penală studiată de Libertatea, De Poli își acuză fostul avocat, Ovidiu Tatu, că l-a deposedat, prin executare silită, de mai multe proprietăți. Executările l-au vizat atât pe italian, în nume propriu, cât și două firme reprezentate de acesta. 

Penalități de 180.000 de euro la 10.000 de euro onorariu

În plângerea penală depusă împotriva avocatului Tatu, a avocatei Maria Brașoveanu și a executorului judecătoresc Mihai Țimonea, Eugenio De Poli susține că în momentul în care a vrut să vândă un teren deținut cu alți parteneri italieni în Timișoara a constatat că în cartea funciară este înscrisă o executare silită a sa pentru o datorie de aproape 200.000 de euro (10.000 de euro onorariu și 180.700 de euro penalități de întârziere), pe care De Poli o are către avocatul Ovidiu Tatu. 

Recomandări

Omisiuni și inexactități în declarațiile de avere ale unei angajate APIA și ale soțului ei, un lider local AUR. Politicianul a trecut greșit de 13 ori prenumele nevestei sale

„Astfel, am constatat că, între timp, toate bunurile imobile ale societăților mele Dipeuroita și Solemare Imobiliare, în valoare de peste un milion de euro, au trecut în proprietatea avocatului Tatu Ovidiu, prin complicitatea executorului Țimonea Mihai…”, arată De Poli în plângerea depusă la DIICOT și declinată la Parchetul Curții de Apel Timișoara, unde dosarul este în cercetări. 

În aceeași plângere, Eugenio De Poli susține că executorul Țimonea nu l-a citat la domiciliul din Italia, „ci la o adresă fictivă din Timișoara, gestionată tot de Tatu Ovidiu”. 

Clientul spune că a semnat contractul în alb 

Italianul mai spune că n-a fost emisă nicio factură pentru suma care a generat penalități de zeci de mii de euro, „sumele urmărite de avocatul Tatu nefiind niciodată înregistrate în contabilitatea acestuia, fiind o evaziune fiscală evidentă și spălare de bani, o delapidare a bunurilor societății, câtă vreme avocatul Tatu Ovidiu a avut procură pentru stabilirea sediului societăților mele la cabinetul său”. 

Eugenio De Poli susține că l-a angajat pe avocatul Tatu să reprezinte interesele firmelor Dipeuroita și Solemare Imobiliare, dar și să îl apere într-un dosar penal deschis în 2017 și clasat între timp. 

Recomandări

Dezbaterea dintre Nicușor Dan și George Simion, audiența istorică pentru Euronews România

„Am semnat în alb contractul de asistență juridică și am fost șocat să constat că numitul Tatu Ovidiu a înscris în fals suma de 10.000 de euro (fără a menționa termenul de plată), iar în spațiul destinat modalității de plată sau a tipului de onorariu acesta a făcut mențiuni frauduloase în sensul că se percepe o penalitate de 1% pe zi de întârziere din debitul neachitat, astfel încât s-a ajuns în prezent la fabuloasa sumă de 180.700 de euro cu titlu de penalități”, mai spune De Poli în plângerea penală studiată de Libertatea.

Termen de prescripție de 10 ani

Italianul mai afirmă că avocatul Tatu a profitat „de relația de încredere, atunci când semnezi un angajament pentru apărarea într-o cauză civilă sau penală bazându-te pe integritatea morală a unui avocat”. 

„Mai mult, o altă mențiune frauduloasă a fost făcută cu privire la termenul de prescripție, menționându-se că termenul de prescripție este de 10 ani, contrar firii și a legii, știut fiind că termenul de prescripție prevăzut de lege pentru recuperarea oricărui onorariu avocațial este de un an, când nu există titlu executoriu sau trei ani, în toate celelalte cazuri”, se mai arată în plângerea penală. 

Recomandări

Arheologii amatori care găsesc tezaure de excepție rămân neplătiți de statul român. Legea permite o răsplată de 30% din valoarea comorii

Eugenio De Poli mai reclamă că „niciuna din rubricile în care Tatu Ovidiu a făcut adăugiri și plăsmuiri” nu poartă semnătura lui de confirmare, iar asta ar reprezenta „încă o dovadă a relei credințe a acestuia”. 

Italianul susține că avocatul a urmărit încă de la început spolierea sa, profitând de lipsa lui de cunoștințe juridice și de faptul că „nu te aștepți ca însuși avocatul căruia îi încredințezi o misiune va ajunge să procedeze ca un personaj de duzină, afectând credibilitatea profesiei de avocat”. 

„Am fost victima unei înșelăciuni de proporții și a unui abuz grav de către avocatul Tatu Ovidiu în complicitate cu executorul Țimonea Mihai”, mai spune Eugenio De Poli într-o plângere transmisă Baroului Timiș. 

„A fost un șoc teribil”

Contactat de Libertatea, Eugenio De Poli a declarat că momentul în care a constatat că fostul său avocat l-a executat pentru penalități de întârziere de sute de mii de euro „a fost un șoc teribil”. 

„Nu am putut să cred că un avocat poate să facă așa ceva. Avocatul meu…!”, declară De Poli, în conversația cu reporterul Libertatea. Italianul spune că avocatul i-a cerut în schimbul renunțării la pretenții o garsonieră din Timișoara și partea lui din terenul pe care îl deține împreună cu alți cetățeni italieni. 

A spus să îi dau terenul și el se pune de acord cu asociații mei să vândă. Eu asta nu am putut să accept. El a vrut și terenul, și banii. Asta e prea mult. E absurd. Eu nu pot să înțeleg că poate să fie un avocat care face așa ceva”, a mai declarat Eugenio De Poli pentru Libertatea. 

O primă sentință favorabilă

Considerându-se înșelat de propriul avocat, De Poli și-a angajat un alt avocat și a declanșat o bătălie judiciară, atât în plan penal, cât și în instanța civilă. Invocând faptul că urmărirea penală e nepublică, Parchetul Curții de Apel Timișoara a refuzat să transmită, la solicitarea Libertatea, stadiul cercetărilor din dosarul deschis la sesizarea lui De Poli. 

În plan civil, Judecătoria Timișoara a emis o primă sentință favorabilă italianului, anulând executarea silită declanșată împotriva lui De Poli, ca persoană fizică. Judecătoria, a cărei sentință nu este definitivă, a dispus anularea executării silite și anularea tuturor actelor de executare constatând că în contractul de asistență juridică dintre avocatul Tatu și italianul Eugenio De Poli au fost introduse clauze abuzive. 

Caracterul abuziv și „nulitatea absolută a clauzelor”

Spre exemplu, una dintre neregulile stabilite de instanță a vizat comunicarea actelor de executare silită la o adresă din România, în timp ce De Poli are domiciliul în Italia. 

Instanța a decis că este irelevant faptul că italianul are încheiate contracte de utilități la adresa la care au fost comunicate actele de executare silită din moment ce domiciliul bărbatului este în Italia, iar „potrivit relațiilor furnizate de Inspectoratul General Pentru Imigrări, acestuia i-a expirat dreptul de ședere în România la data de 21.09.2021”. 

De asemenea, instanța a stabilit că penalizările de 1% pentru fiecare zi de întârziere sunt „vădit disproporționate față de paguba pe care ar fi suferit-o profesionistul în cazul neexecutării obligației de către consumator”, iar avocatul „nu a făcut dovada negocierii acestei clauze”. 

În plus, Judecătoria Timișoara a decis, în privința clauzei care majora termenul de prescripție la 10 ani, că „era necesară realizarea unei mențiuni în acest sens de către consumator în cuprinsul contractului din care să rezulte că își asumă clauza în mod expres şi neechivoc”. „Or, din cuprinsul contractului de asistență juridică nu rezultă o astfel de manifestare de voință din partea consumatorului”, a mai arătat judecătorul care a constatat nulitatea absolută a clauzei. 

Având în vedere aceste constatări, Judecătoria Timișoara a anulat executarea silită. „Constată caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la art. 2.2 și art. 5 privind penalitățile de întârziere în cuantum de 1% și majorarea termenului de prescripție la 10 ani din contractul de asistență juridică (…). Constată prescris dreptul intimatului de a obține executarea silită a contestatorului în temeiul titlului executoriu constând în contractul de asistență juridică (…). Anulează executarea silită și toate actele de executare silită din dosarul execuțional nr. 22/2024 al BEJ Țimonea Mihai”, este decizia Judecătoriei Timișoara, care nu este definitivă, fiind atacată cu apel. Procesul va continua la Tribunalul Timiș. 

Apărarea avocatului Tatu

În procesul de contestare a executării silite, avocatul Ovidiu Tatu s-a apărat susținând că De Poli invocă necunoașterea limbii române, deși „a semnat mai multe contracte autentice, declarând că este cunoscător de limbă română, ba chiar şi interpret de limbă română pentru alţi cetăţeni italieni”. 

Avocatul Tatu a afirmat în proces că omul de afaceri italian nu poate spune că nu știe ce a semnat pentru că este „o persoană care a încheiat contracte de milioane de euro în România, în limba română şi gestionează de peste 25 de ani societăţi comerciale cu activităţi multiple în România şi care a avut contracte de asistenţă juridică încheiate şi semnate cu zeci de avocaţi de-a lungul timpului”. 

„Afirmaţiile contestatorului, conform cărora nu a ştiut ce a semnat şi că îi sunt imputate sarcini rezultând din clauze abuzive, nu pot fi crezute de instanţă, întrucât acesta a mai semnat, atât în nume propriu, cât şi ca administrator al unor societăţi comerciale, contracte de asistenţă juridică ce conţineau aceleaşi clauze”, s-a mai apărat avocatul Tatu în proces.

Acuzații spun că așteaptă sentințele instanțelor

Contactat de Libertatea, avocatul Ovidiu Tatu a declarat că nu vrea să facă niciun comentariu până la finalizarea proceselor. „După care, o să vedeți punctul de vedere al judecătorului”, a spus Tatu. 

La rândul său, executorul Mihai Țimonea a declarat pentru Libertatea că „simpla acuzație nu înseamnă neapărat vină”. În privința hotărârii de anulare a executării silite pronunțate deja de Judecătoria Timișoara, executorul judecătoresc a spus că „tocmai pentru că trăim într-un stat de drept există instituția controlului judecătoresc”. 

„Nu e rămasă definitivă acea soluție. În mod corect ar trebui să fiți rezervat în a trage judecăți doar în baza unei hotărâri în primă instanță rămasă nedefinitivă. Activitatea mea de executor judecătoresc nu se realizează în mass-media. Se realizează în acte scrise pe care întotdeauna le-am comunicat, inclusiv clientului dumneavoastră, pentru a fi în măsură să realizeze accesul liber la justiție, ceea ce constatăm că a și făcut”, a declarat executorul Mihai Țimonea. 

Avocatul acuzatului refuză să comenteze

Contactată de Libertatea, avocata Andreea Maria Brașoveanu, care l-a reprezentat pe avocatul Tatu în dosarul de executare silită, a refuzat să comenteze cazul.

Mai mulți avocați contactați de Libertatea au declarat că penalități întârziere de unu la sută pe zi și termen de prescripție de 10 ani sunt total neuzuale în avocatură. Un avocat cu peste 40 de ani vechime a declarat că în toată cariera sa nu a auzit de astfel de clauze. Un alt avocat a declarat că dacă se constată că în contractul de asistență juridică au fost introduse clauze abuzive și nenegociate se poate ajunge la comisia de disciplină a Baroului.

„Conform legislației există un contract standardizat de asistență juridică. El este destul de sumar pentru că se limitează la clauzele esențiale. Peste respectivul model, fiecare dintre părțile contractante, ca la orice contract, are libertatea contractuală să meargă într-o direcție sau alta. În măsura în care o clauză devine abuzivă se va pronunța un terț, instanța. Ce pot să vă spun e că nu cred că este o practică generalizată (n.r. – penalități de 1% pe zi de întârziere și termen de prescripție de 10 ani). Pe de altă parte noi avem o evidență a contractelor și a seriilor emise, dar conținutul contractelor scapă baroului, pentru că respectivele contracte nu sunt comunicate baroului și e firesc să fie așa. Ar fi mai dăunător să vedem decât să nu vedem. Nu baroul ar putea asana o problemă contractuală, nu are căderea asta, ci instanța”, a declarat decanul Baroului Timiș, Cristian Banda.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro