„Elemente dușmănoase”, sabotaj sau neglijență criminală. Cum trata Securitatea accidentele de muncă mortale din România lui Ceaușescu

„Industrializarea forţată avea trei scopuri principale. Economic vorbind, însemna dezvoltarea bazei industriale şi creşterea economiei naţionale, ceea ce, raţional vorbind, nu era un lucru rău, însă aproape totul a fost ideologic. Din punct de vedere social şi politic însemna crearea unei clase muncitoare robuste – principala susţinătoare a regimului, conform teoriei marxist-leniniste. Nu în ultimul rând, aducerea unui mare număr de oameni dinspre zona rurală în oraşe şi încartiruirea lor în cartiere-dormitor special proiectate însemna o mai bună supraveghere a acestora de către poliţia secretă”, susțin cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care au investigat fenomenul.

„Elementele dușmănoase”, suspectate de sabotaje

Procesul de industrializare forţată a început în 1948, după preluarea puterii depline de către comunişti în România. Modelul, evident, era cel sovietic: investiţii masive în ridicarea industriei grele (metalurgie, construcţii de maşini, petrochimie, industria energetică etc.) şi investiţii modeste în ramurile industriale de care ţine nivelul de trai al populaţiei (alimentară, bunuri de consum). Totul era organizat în planuri cincinale, care rareori au fost realizate. În mare parte, industria grea a României a fost o gaură neagră, care a înghiţit fonduri însemnate, fără a realiza indicatorii de plan fixaţi de „conducerea superioară de partid şi de stat”. În plus, cele mai multe produse ale acestei industrii erau de proastă calitate, astfel încât partenerii externi le acceptau doar la preţuri care, de multe ori, erau sub preţul de producţie.
„Cauzele acestei situaţii ţineau atât de utilajele învechite, defectuos proiectate sau exploatate, cât şi de acţiunea umană (nepăsarea, mâna de lucru slab şcolarizată şi calificată, uneori de-a dreptul prostia), care ducea la încălcarea gravă a normelor de utilizare a utilajelor şi a normelor de protecţie a muncii. Ca urmare, au avut loc numeroase accidente de muncă, soldate cu distrugeri şi pagube materiale, iar uneori, din păcate, chiar cu victime umane”, afirmă reprezentanții CNSAS.

Potrivit unui document întocmit de Direcţia a II-a (Contrainformaţii în domeniul economic), în 1975, doar în industria metalurgică, au avut loc 10 accidente de muncă grave, ce s-au soldat cu nouă decese, printre care și doi specialişti din Republica Federală Germania.

Primul lucru la care s-au gândit cei de la Securitate a fost că accidentele erau efectul unor sabotaje comise de „elemente duşmănoase”. Cei care au întocmit raportul au găsit, astfel, două motive majore ale evenimentelor: informatorii din uzinele respective, care ştiau despre deficienţe, dar nu le-au raportat, respectiv ofiţerii de securitate, care i-au avut în legătură şi nu i-au instruit corespunzător. Potrivit documentului, în 1975 au avut loc patru explozii, patru incendii și două avarii, soldate cu decese și pagube materiale importante. Accidentele au vizat mai multe obiective industriale majore: Întreprinderea de alumină Oradea, Combinatul Siderurgic Galați (cel mai afectat, cu mai multe incidente), Combinatul Siderurgic Hunedoara și Întreprinderea Industria Sârmei Câmpia Turzii. Cauzele imediate au variat de la nerespectarea normelor de protecție a muncii, până la defecțiuni tehnice nesoluționate în timp util, proiectare defectuoasă a instalațiilor și neglijență în exploatarea utilajelor.

Accidentele de muncă din 1975, așa cum au fost descrise de către ofițerii Securității:

*22 aprilie 1975 – la secția de evaporare a Întreprinderii de alumină Oradea, a avut loc o explozie soldată cu moartea unui șef de echipă și rănirea a doi muncitori. Explozia s-a produs în timpul reviziei curente ce se efectua în cadrul secției respective, cu ocazia verificării interiorului unui recipient. Conform instrucțiunilor privind întreținerea recipienților din secția evaporare pentru iluminarea interiorului lor, este interzis a se folosi surse de iluminare cu flacără deschisă sau posibilități de a provoca scântei. Cu toate acestea, victima în loc să folosească o lampă de iluminat antiexplozivă, pentru a verifica starea tehnică a recipientului a aprins un ziar care a inițiat explozia gazelor rezultate din spălarea recipientului cu soluție de acid sulfuric.

*13 august 1975 – în stația de gaz metan a Combinatului Siderurgic Galați, defectându-se un regulator a crescut presiunea în conducte peste limitele admise provocând o explozie urmată de incendiu. A fost oprită, pe timp de opt ore, producția unor sectoare de bază ca: aglomerare, furnale, oțelăriile și cuptoarele adânci din cadrul secțiilor de laminare și altele, înregistrându-se pierderi materiale evaluate la 20.000.000 de lei.
Cu ocazia cercetărilor, s-a stabilit că, deși la această instalație au fost semnalate unele defecțiuni privind apariția unor zgomote suspecte în interiorul regulatoarelor, nerespectarea termenului de revizie, nu s-au întreprins măsuri de remediere în timp util, fapt ce a dus la agravarea situației, cum a fost cazul blocării tijei regulatorului de presiune, respectiv care a condus la producerea exploziei. În ziua producerii evenimentului, unii salariați au absentat nemotivat din stație, iar în momentul sesizării creșterii presiunii în conducte, în stație se găsea un singur muncitor care nu putea manevra vanele fără a avea ajutorul a cel puțin încă unei persoane. Mai grav este că stația de gaz metan, deși este deosebit de vulnerabilă și în imediata apropiere a combinatului, nu era asigurată informativ, ceea ce a determinat să nu se cunoască aceste deficiențe pentru a ne aduce contribuția la prevenirea producerii lor.

*3 septembrie 1975 – în timpul încărcării cu fier vechi a cuptorului nr. 3 din oțelăria Combinatului Siderurgic Hunedoara, s-a produs o explozie cauzată de un proiectil ce se afla în fierul vechi, eveniment deosebit, care putea avea urmări grave prin scoaterea din funcțiune a cuptorului pe o anumită perioadă și chiar cu victime omenești. Din cercetările efectuate, a rezultat că fierul vechi în care se găsea și proiectilul în cauză, a fost colectat din sectorul agricol de către Întreprinderea de colectare și prelucrare a metalelor Ialomița – Călărași, care avea și obligația sortării și îndepărtării materialelor explozive sau dăunătoare (cauciuc, plumb, cupru etc.)
Acest sector nefiind asigurat informativ de către organele de securitate nu s-a cunoscut modul necorespunzător în care se execută operațiile de sortare și expediere a fierului vechi către oțelării, din care cauză nu a fost identificat nici proiectilul și predat organelor Ministerului Apărării Naționale pentru dezamorsare.

Din analiza efectuată asupra evenimentelor produse prin explozie, se desprinde concluzia că rețeaua informativă nu a fost prezentă în toate locurile și schimburile în care se desfășoară activitate de producție, unde pot să aibă loc stări de fapte negative ce pun în pericol securitatea oamenilor și instalațiilor. Totodată, rețeaua existentă nu a fost instruită în amănunțime asupra problemelor care prezintă interes atât în prevenirea infracțiunilor de diversiune, sabotaj, cât și a unor deficiențe ce prezintă pericol în exploatarea utilajelor, de care pot profita elementele dușmănoase în comiterea de acțiuni.

*27 mai 1975 – la Combinatul Siderurgic Galați, după terminarea probelor de insuflare cu oxigen în convertizorul nr. 2 aflat în faza finală de montaj, oțelăria nr. 2, o grupă de șase muncitori zidari a intrat în convertizor pentru începerea căptușirii lui cu material refractar. În așteptarea materialelor și a sculelor, un muncitor a încercat să-și aprindă țigara în mediul de oxigen provocând un incendiu, iar alți doi salariați încercând să-l salveze, au fost cuprinși și ei de flăcări. Cele trei persoane au decedat în urma arsurilor căpătate. Incendiul a fost posibil datorită nerespectării unor norme tehnice privind lucrul în mediu de gaze periculoase. În primul rând, având în vedere că oxigenul este mai puțin miscibil convertizorul trebuia „aerisit” (golit de oxigen). În al doilea rând, muncitorii respectivi nu au fost prelucrați cu privire la periculozitatea locului unde își vor desfășura activitatea, nu li s-au ridicat chibriturile înainte de a intra în acest mediu.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Doi specialiști „vest-germani”, decedați în urma unei „manevre greșite”

*3 septembrie 1975 – la Combinatul Siderurgic Galați, cu ocazia unor probe de funcționare a electrofiltrelor de degudronare din secția cocso-chimică, doi specialiști vest-germani din partea firmei furnizoare au executat o manevră greșită producând un incendiu, soldat cu moartea celor doi specialiști și a unui maistru român. Deși rețeaua informativă a semnalat periculozitatea ce o prezintă manevrele prin care se dă posibilitatea amestecării gazelor din cocsărie cu aerul, nu a fost instruită astfel, încât să ne comunice operativ sau să intervină în mod direct, când constată intenția de a executa o asemenea manevră. Astfel, hotărârea specialiștilor vest-germani de a verifica instalația în timpul funcționării ei nu a fost împiedecată și în această împrejurare nu s-a prevenit un eveniment soldat cu victime omenești.

*25 noiembrie 1975 – în Întreprinderea industria sârmei Câmpia Turzii, au avut loc două incendii la instalațiile electrice și de acționări ale laminorului nr. 3 care au distrus aparatură în valoare de 350.000 lei și s-au înregistrat pierderi în producție de 12.000 tone sârmă laminată. Cu ocazia cercetărilor efectuate, s-a stabilit că primul incendiu a fost generat de un scurtcircuit la un contactor. Al doilea incendiu a fost generat de supraîncălzirea unei rezistențe adiționale montată în circuitul primar al transformatorului de impulsuri de la tiristori, care a aprins carcasa de material plastic.
Prin măsurile informativ-operative întreprinse, s-a stabilit că încă din timpul punerii în funcțiune a instalațiilor electrice de la laminorul nr. 3, în prezența specialiștilor străini care acordau asistență tehnică, s-au produs 10 topiri ale carcasei mai sus menționate și deși instalația era în termen de garanție. S-a mai constatat că, deși prin ordinul ministrului industriei metalurgice nr. 60/1974 s-a prevăzut introducerea instalațiilor de avertizare a incendiilor la partea electrică, aceasta nu era montată, deficiență ce ni se semnalează și la gospodăriile de cabluri, camere cu aparatură de automatizare și altele de la toate obiectivele metalurgice.

*18 decembrie 1975 – în uzina cocso-chimică din cadrul Combinatului siderurgic Galați, s-a declanșat un incendiu la benzile transportoare de cărbuni, în urma cărui fapt acestea au fost scoase din funcțiune și distruse împreună cu construcția metalică și instalația de forță și iluminat aferente, iar combinatul a rămas practic fără posibilitatea de a fi alimentat cu cărbune din exterior, creându-se astfel blocarea a 658 vagoane cu cărbuni. Din cercetările efectuate de către organele noastre, a rezultat că vagoanele care transportă cărbune pentru combinat, sunt culbutate în stația Cătușa apoi cărbunele este preluat de benzile transportoare până la stația de alimentare, de unde este dirijat în diferite zone ale depozitului descoperit. 

În cazul că pe pereții și podeaua vagoanelor rămâne cărbune înghețat sau umed, vagoanele sunt introduse în tunelele de dezgheț unde sub acțiunea radianților cu gaz metan este uscat și trimis la reculbutare. În executarea acestor operații au avut loc grave încălcări ale regimului de lucru care au creat condițiile de producere a evenimentului. (…) S-au format cuiburi de foc din cărbune aprins care apoi a fost culbutat pe benzile de transport provocând în prima fază aprinderea benzii de cauciuc în mai multe locuri, iar apoi focul s-a dezvoltat în mod violent prin aprinderea prafului de cărbune de pe planșeul și pereții tunelului benzilor de transport, fiind favorizat de tirajul puternic existent în tunel. S-a constatat că rețeaua informativă nu a fost corespunzător instruită spre a ne sesiza stările de pericol din acest sector, neexistența unor instrucțiuni de folosire a acestor instalații, precum și urmările ce le pot avea asupra bunei desfășurări a procesului de producție din combinat. 

Misiuni pentru „ofițerii de contrasabotaj”

Concluzia analizei efectuate de către Securitate a fost că accidentele majoritatea accidentelor s-au declanșat la utilaje și instalații aflate în revizii tehnice, reparații, puneri în funcțiune. „În toate cazurile rețeaua informativă cunoștea despre existența deficiențelor care au concurat la producerea incendiilor respective, însă nefiind instruită corespunzător, nu le-a semnalat în timp util. Totodată, ofițerii nu au fost suficient documentați în ceea ce privește specificul fiecărui loc de muncă din obiectivul de care răspunde pe linia muncii de securitate, pentru a cunoaște ce evenimente pot avea loc în cazul nerespectării unor norme tehnologice și astfel să dirijeze rețeaua informativă în mod corespunzător pentru prevenirea lor. Astfel, în cercetarea evenimentelor s-au constatat abateri grave de la normele de exploatare a instalațiilor și utilajelor, normele de protecția muncii, neglijențe în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, aspecte care dacă ar fi fost cunoscute în timp util, s-ar fi putut întreprinde măsuri de prevenire”, s-a mai susținut în documentul emis de Direcția a II-a a Securității.

În final, s-a propus ca „în activitatea de prevenire desfășurată de ofițerii de contrasabotaj ce lucrează în ramura industriei metalurgice”, o serie de probleme cu ar fi „completarea planurilor de căutare a informațiilor cu măsuri specifice fiecărui obiectiv metalurgic”. De asemenea, rețeaua informativă trebuia să fie „instruită cu probleme concrete din sectoarele în care își desfășoară activitatea”, pentru a sesiza existența unor „stări de fapte negative care ar putea genera evenimente cu urmări grave și de care elementele dușmănoase ar putea să profite în comiterea acțiunilor de diversiune sau sabotaj”. În plus, o atenție deosebită urma să se acorde „supravegherii informative în perioadele de revizii, reparații, puneri în funcțiune a diferitelor instalații și utilaje”. Pentru lichidarea unor stări de pericol, ofițerii și informatorii aveau misiunea „să coopereze mai intens cu organele de miliție și cu organele de protecția muncii”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro