Mergi direct la conținut »
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Un primar spaniol vorbește despre relația cu cei 12.000 de români din orașul pe care îl guvernează: „O colaborare nu trebuie să funcționeze pe sistemul: îți dau, îmi dai”

Un primar spaniol vorbește despre relația cu cei 12.000 de români din orașul pe care îl guvernează: „O colaborare nu trebuie să funcționeze pe sistemul: îți dau, îmi dai”

Jurnaliștii Teleleu.eu, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, continuă seria de reportaje  „Plecat“ - o documentare minuțioasă a diasporei românești, pentru realizarea căreia călătoresc cu autorulota prin Europa, minimum un an.

De Elena Stancu, Cosmin Bumbuț (foto),

  • Dacă până acum au stat de vorbă cu românii care locuiesc în Spania, astăzi îl ascultăm pe un spaniol vorbind despre imigranții români.
  • Gabriel Amat Ayllón este primar de 24 de ani în Roquetas de Mar și a urmărit evoluția comunității românești care s-a creat aici.
  • „Când vor să vorbească cu primarul, primarul vorbește cu ei“, explică acesta modul în care începe rezolvarea problemelor pe care le au românii din Roquetas.

În Roquetas de Mar, un oraș din sudul Spaniei, aflat pe coasta Mării Mediterane, trăiesc oficial 7.401 români, iar neoficial 12.000 (potrivit Consulatului României la Almería). Vara, când vin sezonierii care lucrează la sere, numărul românilor ajunge și la 14.000.

Primarul Gabriel Amat Ayllón se întâlnește periodic cu românii ca să afle ce probleme au și cum îi poate ajuta Primăria. Am participat la una dintre aceste întâlniri și ne-am mirat că primarul de 75 de ani îi ascultă pe reprezentanții românilor, le pune întrebări și are angajat la Primărie un consilier pe problemele românilor.

În iunie, când a avut loc întâlnirea, reprezentanții asociațiilor de români, preotul de la biserica ortodoxă și pastorul de la biserica penticostală s-au plâns că n-au putut vota la alegerile europarlamentare pentru România din cauza proastei organizări și a cozilor care s-au format.

Primarul a spus că ar fi vrut să ofere un spațiu mai mare pentru secția de votare, dar Consulatul României a refuzat motivând că românii deja cunosc mica sală din Universidad de Mayores din Roquetas de Mar, unde s-a votat și în anii precedenți. Le-a promis că o să facă mai multe eforturi la alegerile prezidențiale care vor avea loc în România la sfârșitul acestui an.

Un bărbat s-a îndrăgostit de o prostituată. Ce gest nebunesc a făcut când a văzut-o într-o mașină cu un client
Recomandări

Un bărbat s-a îndrăgostit de o prostituată. Ce gest nebunesc a făcut când a văzut-o într-o mașină cu un client

Fotografie de la întâlnirea reprezentanților comunității de români cu primarul Gabriel Amat Ayllón. În stânga, în tricou verde, Dan Boroleanu, secretar la asociaţia Rumanos Almerienses. Lângă primar, în cămașă roz, Radu Galea, pastor la Biserica Penticostală Elim din Roquetas de Mar şi secretar al Bisericii Penticostale din Spania.

„Mereu voi fi aici să vă ascult și să vă ajut“

„Vreau să știți că aici, la primărie, veți găsi mereu o ușă deschisă“, le-a spus primarul reprezentanților comunității de români. „Putem să stabilim o întâlnire sau puteți veni individual, iar eu mereu voi fi aici să vă ascult și să vă ajut”.

Polițist local din Baia Sprie, filmat în timp ce dormea în mașina de serviciu. VIDEO
Recomandări

Polițist local din Baia Sprie, filmat în timp ce dormea în mașina de serviciu. VIDEO

Românii s-au mai plâns că în Roquetas de Mar nu există încă un spital – cu toate că pot merge la cele trei spitale din Almería, oraș aflat la 20 de kilometri distanță –, iar primarul le-a promis că o să înceapă să construiască unul.

Ne-am întâlnit cu primarul Gabriel Amat Ayllón ca să discutăm despre comunitatea de români din Roquetas de Mar și să vedem cum arată normalitatea într-o țară în care primarii îi invită pe cetățeni la ei în birou și îi întreabă cu ce pot să-i ajute.

În timpul interviului cu Primarul Gabriel Amat Ayllón. De la stânga la dreapta: Alexandrina Gordon, consilier pe problemele românilor la primăria din Roquetas de Mar, reporterul Elena Stancu și primarul orașului Roquetas de Mar.

„Aici ne simțim mai bine”

Reporter: Sunteți primar în Roquetas de Mar de 24 de ani; puteți să-mi povestiți despre primii români care s-au stabilit aici – ce impresie v-au lăsat şi în ce fel s-a schimbat în timp impresia dvs., dacă s-a schimbat?
Impresia mea despre comunitatea de români din Roquetas a fost mereu una bună și plină de simpatie. Din primul moment, am văzut că acești oameni vin aici ca să ofere o stabilitate financiară familiilor lor și că se adaptează obiceiurilor spaniole fără să renunțe deloc la țara din care vin și la tradițiile lor. Acesta e meritul românilor care trăiesc aici.

Are 51, dar nu-și arată nici pe departe vârsta. Oana Sîrbu a dezvăluit acum secretul siluetei sale impecabile. Respectă o regulă de ani de zile
Recomandări

Are 51, dar nu-și arată nici pe departe vârsta. Oana Sîrbu a dezvăluit acum secretul siluetei sale impecabile. Respectă o regulă de ani de zile

Rep.: Primii români care s-au stabilit în Roquetas ne-au povestit că au avut niște probleme birocratice: nu aveau acte, lucrau la negru, nu aveau asigurare medicale. Cum au gestionat autoritățile spaniole aceste situații?
Problemele legate de documente nu le poate rezolva primăria și au fost niște momente dificile, pentru că, neavând acte, nu puteau lucra. Și astăzi cei care vin din țări aflate în afara Uniunii Europene au probleme cu actele. În Roquetas trăiesc 110 naționalități diferite, așa că orașul nostru este o națiune a națiunilor. Dar acum România face parte din Uniunea Europeană.

Mai demult, când se făcea un contract de muncă, primăria trebuia să informeze, iar Guvernul era cel care autoriza. Guvernul trebuia să se ocupe de problema actelor. Noi și astăzi avem aceleași probleme, pentru că – eu mereu am spus asta – Uniunea Europeană ar fi trebuit să trimită toți banii pe care i-a cheltuit pe criza imigranților în țările din care pleacă oamenii și să-i învețe să lucreze în propria țară, astfel încât ei să nu mai fie nevoiți să plece. Așa ar fi cel mai corect. Și s-ar putea face, ar fi posibil.

Îmi amintesc de un cuplu de români care lucrau aici, cu noi, soț și soție, și care, atunci când a intrat România în Uniunea Europeană, au venit să-și ia la revedere de la mine – se întorceau la ei acasă. Au crezut că dacă se întorc în România o să le meargă mai bine decât aici, dar după cinci-șase luni au venit înapoi în Spania.

I-am întrebat: „De ce v-ați întors?“. Iar ei mi-au răspuns: „Pentru că aici ne simțim mai bine“. Și au rămas. Asta înseamnă că orașul nostru este un oraș în care nimeni nu se simte străin.

Primarul Gabriel Amat Ayllón, în biroul său

„Mă interesează să fie oameni cumsecade”

Rep.: Mai mulți români din Roquetas de Mar ne-au spus că au construit oraşul cu brațele lor. În ce măsură credeți că au contribuit românii la creşterea economică a acestei zonei?
Roquetas a fost mereu un oraș al pescarilor și al salinelor. Dar, începând cu anii 50, s-au dezvoltat agricultura și turismul. În anii 50 aveam 3.000 de locuitori, în 95, 36.000, iar azi, mai mult de 100.000. Adevărata creștere a început în anii 90, când localnicii au început să construiască sere și să se ocupe de agricultură, iar atunci erau puțini imigranți aici. Urbanizarea localității Roquetas a început la sfârșitul anilor 50, iar în anii 60 a început construcția de sere. Când am venit din armată, în 62, am început să construiesc sere. Și am făcut asta mulți ani, până m-am băgat în politică.

Rep.: Lucrează și români în serele dvs.?
Da. Eu lucrez cu români, dar și cu alte naționalități de mai bine de 15 ani.

Rep.: Din ce zone din România sunt angajații dvs.?
Nu i-am întrebat de unde sunt din România, din ce orașe. Sigur că la birou avem toate datele. Mă interesează să fie oameni cumsecade. Nu contează de unde este, sunt importante personalitatea și caracterul omului.

Primarul Gabriel Amat Ayllón

„În fiecare țară sunt lucruri bune și lucruri rele”

Rep.: Românii care lucrează în serele dvs. v-au povestit ceva despre viața pe care au avut-o în România înainte să vină aici?
Da, anumite persoane mi-au povestit despre viața lor din România. În fiecare țară sunt lucruri bune și lucruri rele. În România au existat momente foarte complicate, cum au existat peste tot, au fost şi în Spania, iar asta se întâmplă când extremele sunt la putere, stânga sau dreapta; ambele sunt rele când cad în extremism.

Rep.: După alegerile locale (care au avut loc în Spania tot pe 26 mai) s-a semnat un acord între Partidul Popular, din care faceți parte, şi Vox, partidul de extremă dreapta ai cărui susținători sunt împotriva imigranților.
Care e planul dvs. de a apăra imigranții din Roquetas de Mar, printre care şi comunitatea de români, de tendințele anti-imigrație ale partidului Vox şi în ce măsură va afecta acest acord românii de aici?
În provincie, politicile de guvernare sunt total diferite de cele care se fac la nivel național. Regulile din Roquetas sau din orice alt municipiu sunt de fapt impuse de fiecare primar în parte. Iar în cei 24 de ani în care am fost primar am creat stabilitate și am conviețuit bine cu toate naționalitățile.

Așa că nici un pact, nici cu VOX, nici cu Ciudadanos (n.r. – partid naționalist, de centru-dreapta, care se opune mișcărilor de independență din Catalonia și Țara Bascilor) nu va afecta pe nimeni atâta timp cât eu voi trăi și voi fi la acest birou. Dar voi trebuie să țineți cont de faptul că România este în Uniunea Europeană (n.r. – discursul anti-imigrație al partidului VOX se referă în primul rând la cei veniți din Africa). Însă asta e valabil și pentru cei care nu sunt în UE. Dacă eu n-aș fi avut stabilitate politică în cei 24 de ani, n-aș fi realizat ce am realizat în Roquetas. Iar eu vreau că în următorii patru ani să construiesc un spital, o bază sportivă, mai multe servicii, asta e cel mai important.

Detaliu în biroul primarului Gabriel Amat Ayllón

„Când au o solicitare știu că ceea ce îmi cer este posibil”

Rep.: Am văzut că aveți o colaborare bună cu comunitatea de români şi ne-a impresionat că i-ați invitat în biroul dvs. Cum s-a construit această colaborare şi cum funcționează?
O colaborare nu trebuie să funcționeze pe sistemul: îți dau, îmi dai. O bună colaborare trebuie să se bazeze pe încredere și respect. Eu din primul moment am avut și continui să am încredere și respect față de comunitatea de români, în primul rând față de părintele Emil (n.r. – Emil Șomodean, primul preot ortodox care a slujit în Roquetas).

A fost o încredere reciprocă datorită căreia s-a construit o biserică românească pe terenul unde a fost o veche seră și pe care l-am oferit.

Asta dovedește încrederea și respectul care a existat de la început între primărie și comunitatea de români. Asta e ceea ce contează.

Rep.: Cât de des vă întâlniți cu românii şi ce probleme au aceştia?
Aproape întotdeauna mă duc când mă invită undeva, iar când cineva are o problemă, vorbeşte cu secretara mea şi eu îl primesc. Asta este mai mult decât să ne reunim o dată la 20 de zile. De fiecare dată când e o problemă sau este necesar un lucru ne întâlnim. Şi cu comunitatea de români şi cu celelalte comunități, deopotrivă: când vor să vorbească cu primarul, primarul vorbeşte cu ei. Deci nu frecvența contează, ci problemele cu care se confruntă comunitatea.

Rep.: Cu ce probleme se confruntă românii? Ce solicitări au?
Nu cer lucruri ieşite din comun. Pentru că între noi există încredere și respect, nimeni nu vrea să compromită această relație. Când au o solicitare știu că ceea ce îmi cer este posibil; nimeni nu mă pune în situația de a fi nevoit să refuz.

Asta înseamnă respect față de instituția care își face treaba și în care oamenii au încredere. Iar până acum noi am îndeplinit toate cerințele lor. Ultima rugăminte a fost să sprijinim pictarea bisericii (n.r. – în Roquetas de Mar s-a construit o biserică ortodoxă pe un teren donat de primărie) și am făcut-o cu mare drag – mai ales că este o minunăție această pictură.

Cadouri și trofee în biroul primarului Gabriel Amat Ayllón. Sub fotografia cu Regele Felipe al VI-lea al Spaniei, pe raftul de jos, icoana primită de primar de la Emil Șomodean, primul preot ortodox care a slujit în Roquetas.

Rep.: Anul trecut, ați participat la Ziua Națională a României sărbătorită de românii din Roquetas de Mar. Aveți prieteni români care v-au invitat?
Am fost invitat oficial, dar am mulți prieteni români. Am participat la toate sărbătorile de 1 Decembrie. În 2018, pe 8 Martie, părintele Adrian (n.r. – Adrian Fofiu, preotul care slujește în prezent la biserica ortodoxă din Roquetas de Mar) a avut buna idee ca eu să dau o floare la fiecare doamnă de acolo. Şi atunci am înlocuit garoafele pe care preotul le dădea de obicei cu trandafiri pe care i-am oferit eu personal. În ziua aceea am dat mai mult de 300 de săruturi. Cred că a fost prima dată în viața mea când am dat atâtea săruturi (râde).

„Odată ce au decis să trăiască într-o altă țară, au dreptul să participe la alegeri“

Primarul Gabriel Amat Ayllón

Rep.: Românii s-au plâns că n-au putut să voteze pentru România la alegerile din 26 mai. Ați fi putut să ajutați autoritățile românești să organizeze mai bine aceste alegeri?
S-a întâmplat așa pentru că nu ne-au anunțat din timp (Consulatul României la Almería), am fi oferit alt loc pentru vot, mult mai spațios, cu mai multe cabine de vot, să nu fie nevoiți să stea la cozile imense la care au stat. N-am fost anunțați de cei care au organizat secția de votare. Au păstrat acea sală pentru că şi în alți ani s-a votat acolo, de obicei în număr mic, dar lumea cunoştea de acum locul acela. Dar noi n-am fi avut niciun inconvenient să oferim un alt spațiu în care să poată vota 10-12 persoane simultan.

Rep.: Românii s-au plâns că au fost împiedicați să-și exercite dreptul de vot…
Așa a fost, pentru că n-au votat nici 10% dintre românii de aici. Nu a depins de mine, Consulul (Robert Hellvig de la Consulatul României la Almería) ar fi trebuit să pună la dispoziție mai multe cabine de vot, un loc mai mare și mai potrivit pentru asta. Consulul român nici nu m-a contactat pentru aceste alegeri, deși suntem prieteni și ne avem destul de bine. La aceste alegeri a fost un dezastru, lumea deja se săturase să stea la coadă. Această experiență neplăcută ar trebui să le servească drept lecție pe viitor, să nu se repete.

Rep.: Românii au votat într-un număr foarte mic la alegerile locale spaniole, care au avut loc, de asemenea, pe 26 mai, deși mulți sunt rezidenți și au dreptul să voteze. De ce credeți că românii nu votează pentru Spania?
Cred că încă nu le-a intrat în mentalitate treaba asta. Noi avem în Roquetas o comunitate de 12.000 de români. S-au înscris să voteze doar 1.200 de persoane, dintre care au votat jumătate. Încet, încet, trebuie să se obișnuiască cu faptul că, odată ce au decis să trăiască într-o altă țară, au dreptul să participe la alegeri. Totul e o chestiune de timp, se vor obișnui.

În timpul realizării acestui interviu, am fost ajutați cu traducerea întrebărilor din română în spaniolă de Alexandrina Gordon, consilier la primăria din Roquetas de Mar pe problemele românilor. Transcrierea interviului din spaniolă în română am făcut-o cu ajutorul Mihaelei Răileanu.


 
 
Close
Închide
  Close