Posibila relocare a unor militari americani în România, printre mizele discuțiilor de la summitul B9, de la Cotroceni

Obiectivele specifice ale României sunt întărirea unității în cadrul NATO, sprijinirea Ucrainei și mai departe, pentru a se apăra în fața Rusiei, și mărirea numărului de militari americani prezenți în România.

O sursă NATO a precizat marți, 12 mai, pentru Libertatea, că în eventualitatea în care SUA vor pune în aplicare decizia de retragere a 5.000 de militari americani din Germania, România încearcă să convingă Washingtonul ca măcar o parte dintre aceștia să fie dislocați pe teritoriul național. Însă SUA nu au început încă retragerea militarilor din Germania.

Surse participante la summitul B9 au explicat luni, 11 mai, presei acreditate la Administrația Prezidențială că în prezent numărul de militari americani prezenți în România este de aproape 1.370 (în creștere față de 2025, când rămăseseră mai puțin de 1.000), iar numărul total al militarilor străini aliați și parteneri este acum de 4.500.

Cei mai mulți militari străini în România sunt americani și francezi. Militarii francezi fac parte din Grupul de Luptă al NATO înființat în România în 2022, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia. Franța conduce Grupul de Luptă al Alianței Nord Atlantice din România. Militarii francezi sunt dislocați în mare parte la Cincu, în județul Brașov.

Același surse au mai explicat că mizele României la summitul B9 dar și la cel al NATO de la Ankara (Turcia) sunt ca flancul de sud-est al Alianței să beneficieze de aceași atenție din partea aliaților precum cel din nord (Polonia și statele baltice), iar relațiile dintre aliații europeni și SUA să se îmbunătățească. „NATO nu poate funcționa fară relația transatlantică, de aceea B9 se va focusa pe această legătură”, au subliniat aceleași surse.

La summitul B9, va participa, fizic, din partea Statelor Unite ale Americii, subsecretarul de Stat din Statele Unite ale Americii pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno. Administrația Prezidențială a transmis că partenerul american a anunțat și prezența online a subsecretarului american al Apărării pentru Politică, Colby Elbridge.

Colby Elbridge este unul dintre cei mai vechi apropiați ai președintelui american Donald Trump. În primul mandat la Casa Albă al liderului SUA, Elbridge a fost secretar adjunct al Apărării pentru Strategie și Dezvoltarea Forțelor Armate.

Înainte de sosirea primilor participanți la summitul B9 (secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Poloniei, Karol Nawrocki), președintele Nicușor Dan a ținut să scrie marți, 12 mai, pe contul său de X, o postare în care susține că nu există diferențe de abordare referitor la pilonii de securitate pe care se bazează România. „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Interesul României este ca Uniunea Europeană, SUA și NATO să aibă o relație cât mai corectă între ele”, a precizat șeful statului.

Abordarea strategică a României în ceea ce privește politica externă a rămas neschimbată, iar discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne bazăm de decenii – Uniunea Europeană, SUA și NATO. De altfel, termenul… pic.twitter.com/v7bcN0ZcZF
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 12, 2026
 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa la ultima parte a lucrărilor summitului de la Palatul Cotroceni, de miercuri. Președintele țării vecine va prezenta aliaților Ucrainei situația de pe front și nevoile militare ale țării sale. Tot mâine, Volodimir Zelenski va avea o întâlnire bilaterală cu președintele Nicușor Dan.

Cu ocazia întâlnirii precedente, de pe 12 martie, cei doi președinți au semnat inclusiv un document de cooperare în domeniul militar, însă el nu are deocamdată rezultate practice cunoscute public.

„Declarația Comună de Intenție privind coproducția de materiale de apărare în România” se numește ducumentul în cauză. Este o declarație de intenție pe termen lung care se referă inclusiv la construcția de drone în România, în folosul Armatei Române și a Ucrainei. Planul ar urma să fie finanțat prin programul SAFE al Uniunii Europene (UE) și are asigurat 200 de milioane de euro, împrumut obținut de Comisie Europeană pentru România. Totalul sumei pe care România o poate folosi prin programul UE este de aproape 17 miliarde de euro.

Până în prezent, România și Ucraina nu au semnat un contract privind construirea de drone, iar surse apropiate discuțiilor dintre cele două părți au explicat că eventuala semnare a contractului pentru proiectul româno-ucrainean ar putea fi amânată până în partea a doua a anului în curs.

În ultimele luni, Ucraina a semnat mai multe contracte de construire de drone în mai multe state NATO între care Germania. Luni, 11 mai, președintele Ucrainei a scris pe contul său de X că 20 de ţări sunt interesate de acorduri cu Ucraina pentru livrarea de drone, iar patru acorduri au fost deja semnate. „Am ajuns deja la acorduri politice cu unele țări – vor urma contracte cu producătorii, iar expertiza noastră militară dă deja roade. În curând vom semna acorduri politice cu alte câteva țări”, a explicat Zelenski.

Liderul de la Kiev a precizat și că Ucraina va semna un acord privind acest tip de armă cu Canada. „Aceasta reprezintă o extindere foarte semnificativă a cooperării noastre în domeniul securității. Atât pe plan american, cât și în Europa, facem tot posibilul să putem produce suficiente rachete antibalistice aici, în Ucraina, sau împreună cu partenerii.”

The U.S. remains engaged in the diplomatic process. It is clear that the war in Iran is now drawing the greatest attention from America and the U.S. President, but there is a priority there, as well as the support of the American people: to end this war in Europe too. 

It is… pic.twitter.com/hZFcwnozfP
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 11, 2026
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro