Ce spune MAE despre cazul românului condamnat pentru spionaj în Rusia. Demersurile României au fost respinse

Potrivit autorităților ruse, care nu au prezentat nicio dovadă în acest sens, tânărul ar fi colectat și transmis serviciilor secrete ucrainene, în august 2024, informații privind pozițiile sistemelor de apărare aeriană din zona orașului Soci.

FSB susține că, în schimbul acestor date, coordonatorul său ucrainean i-ar fi promis sprijin pentru a părăsi în siguranță teritoriul Rusiei și pentru a se alătura unei formațiuni militare ucrainene care luptă împotriva forțelor ruse, potrivit agenției de presă ruse de stat Tass și altor surse media ruse.

Reacția MAE după condamnarea definitivă. Moscova a blocat orice contact

Ministerul Afacerilor Externe a precizat pentru Libertatea.ro că, în ciuda demersurilor repetate ale MAE, autoritățile ruse nu și-au dat acordul cu privire la vizitarea cetățeanului român în penitenciar de către reprezentanții misiunii diplomatice a României la Moscova, ca parte a demersurilor de asistență consulară.

„În această perioadă au fost efectuate demersuri atât prin intermediul Ambasadei României la Moscova, cât și la nivelul Centralei MAE, inclusiv la nivel de șef de misiune, pentru a proteja drepturile cetățeanului român în cadrul stabilit de prevederile Convenției de la Viena  cu privire la relațiile consulare (1963). Din informațiile comunicate de misiunea diplomatică a României la Moscova, hotărârea de condamnare a cetățeanului român la pedeapsa de 15 ani de închisoare cu executare a rămas definitivă la data de 19 iunie 2026, prin respingerea căii de atac. Această informație nu a fost încă notificată pe cale oficială de către autoritățile ruse”, se precizează în răspunsul MAE pentru ziarul nostru.

De asemena, Moscova nu a permis cetățeanului român să aibă orice fel de corespondență cu familia. MAE mai precizează că este în contact permanent cu familia cetățeanului român.

MAE subliniază că va continua demersurile necesare, care se circumscriu obligației statului român de a asigura asistență consulară și, în egală măsură, obligației Federației Ruse, stabilite prin tratatul menționat.

Cum a ajuns tânărul român în vizorul serviciilor de securitate

Conform versiunii prezentate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Kercho ar fi intrat în contact cu Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) în noiembrie 2024 și și-ar fi exprimat intenția de a se alătura „Legiunii Britanice” pentru a lupta de partea forțelor ucrainene.

Anchetatorii ruși susțin, fără a prezenta vreo dovadă, că serviciile ucrainene i-ar fi cerut acestuia să filmeze pozițiile militare rusești folosind o dronă achiziționată din Marea Britanie, oferindu-i în schimb promisiunea unei ieșiri sigure din Rusia. Ulterior, FSB a declarat că tânărul, născut în 2002, adunase deja informații despre apărarea din Soci în vara anului 2024.

Traseul arestării din republica separatistă Abhazia până la închisoarea din Rusia

Povestea arestării sale a început pe 10 decembrie 2024, dar nu pe teritoriul recunoscut al Rusiei, ci în regiunea separatistă Abhazia, unde acesta intrase folosind o viză turistică. Serviciul de Securitate de Stat din Abhazia l-a reținut sub suspiciunea că intenționa să adune informații despre bazele militare din regiune.

Deoarece a cooperat cu anchetatorii și nu a comis niciun act ilegal pe teritoriul lor, autoritățile abhaze l-au expulzat și l-au declarat persona non grata. Imediat după expulzare, a fost preluat de autoritățile ruse și transferat la Soci.

Apoi, pe 5 martie 2026, un tribunal din Krasnodar l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru presupuse fapte de spionaj.

Reacția Ministerului Afacerilor Externe și tensiunile diplomatice

Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat atât reținerea cetățeanului român în Abhazia, cât și transferul său ulterior în Rusia. Încă de la momentul arestării, diplomații români de la București și Moscova au făcut numeroase demersuri pentru a-i oferi asistență, însă autoritățile ruse nu au răspuns acestor solicitări.

„Avem cazul în atenție încă din decembrie 2024. Am solicitat părții ruse în repetate rânduri, atât la București, cât și la Moscova, facilitarea accesului la cetățeanul român în vederea acordării de asistență consulară, conform Convenției de la Viena din 1963 privind relațiile consulare. Până la acest moment, partea rusă nu a răspuns solicitărilor noastre repetate. Suplimentar, suntem în dialog cu familia cetățeanului român pentru a le transmite informații despre situația acestuia. La acest moment, în scopul gestionării eficiente a acestui caz, nu putem furniza alte informații”, a comunicat MAE.

Arestarea și condamnarea au avut loc pe fondul unor relații diplomatice deja degradate, suprapunându-se cu acuzațiile aduse de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România referitoare la implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 24 noiembrie, prin susținerea unui candidat de extremă dreapta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE