Un român accidentat pe un șantier din Germania primește o pensie de 640 de lei, după ce o bucată de beton de două tone i-a strivit picioarele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sociologul Alexandra Voivozeanu prezintă pentru publicul Libertatea câteva dintre cazurile pe care le-a documentat pentru lucrarea ei de doctorat despre experienţele de lucru ale românilor detaşaţi în Germania, în industria construcţiilor şi a producţiei de carne.
Cuprins:
- Un muncitor detaşat este angajatul unei firme dintr-o țară UE, trimis temporar de angajator să lucreze într-un alt stat membru.
- Pentru companiile din Germania e avantajos să lucreze cu subcontractori străini care îşi detaşează angajaţii, întrucât sunt absolvite de toate obligaţiile pe care le-ar avea faţă de lucrătorii sub contracte standard şi îşi reduc cheltuielile.
- Muncitorii români ajung, astfel, să lucreze în condiții precare, în care normele de protecţie a muncii nu sunt respectate, şi sunt expuşi la accidente de muncă.
La sfârşitul lunii ianuarie 2016, lângă scheletul unui bloc de patru etaje dintr-un oraş german, Dana, o femeie care se află pentru prima dată în străinătate, se adresează unui grup de 15 muncitori români. Le cere să-i povestească în detaliu accidentul de muncă al lui Mihai, soţul ei şi colegul lor. Bărbatul avea 36 de ani şi lucra de câţiva ani în străinătate ca să strângă banii cu care să ridice o casă.
Unii dintre muncitori îşi freacă palmele, alţii nu ridică ochii din pământ. Cei mai mulţi reuşesc cu greu să îşi stăpânească lacrimile. Timp de o săptămână, n-au dormit nopţile, ştiindu-şi colegul în comă pe un pat de spital, departe de soţie şi copil, sub ameninţarea că ar putea să nu mai meargă niciodată. N-au dormit nopţile ştiind că fiecare dintre ei ar fi putut să fie în locul lui.
Trec secunde lungi până când prima voce sparge liniştea. Muncitorii rememorează seara de 18 ianuarie când, în jur de nouă şi un sfert, au auzit un zgomot violent de la subsolul blocului în care lucrau, apoi l-au auzit pe unul dintre colegii lor strigând: „a căzut scara”.
L-au găsit pe Mihai conştient, prins între perete şi bucata de beton de două tone care se prăbuşise din tavan şi îi strivea picioarele. A fost nevoie de o oră şi 17 maşini de salvare, pompieri și descarcerare ca să fie eliberat.
Celălalt muncitor care lucra la subsol în seara accidentului, rănit doar superficial, a rămas fără slujbă: angajatorii l-au trimis înapoi în România.
În timpul discuţiei din curtea clădirii pe care o ridică, colegii îi spun că el şi Mihai n-ar fi trebuit să decofreze scara cu barosul, pentru că aceasta fusese proiectată fără „pintenii” care să o asigure.
Ulterior, unii dintre ei povestesc că firmele din Germania şi România care gestionau proiectul au ignorat normele de siguranţă: au întârziat să ridice un zid care să o susţină.
Înainte să îl vizite pe Mihai pentru prima dată în spital – angajatorul nu i-a plătit drumul mai devreme de o săptămână – Dana îi cere liderului de echipă să vadă locul accidentului. Îşi acoperă gura cu palma dreaptă când vede pereţii subsolului pătaţi cu sângele soţului ei.
Soţul Danei și ceilalți 15 români sunt muncitori detașați.
Ce este detașarea?
Un muncitor detaşat este angajatul unei firme dintr-o țară UE, trimis temporar de angajator să lucreze într-un alt stat membru. Deplasarea se face fie în baza unui contract de prestare de servicii, fie prin transfer în cadrul aceleiași companii, fie prin angajarea temporară de către o agenţie. De exemplu, un muncitor detașat poate fi salariatul unei firme de construcţii din România contractată de o companie înregistrată în Germania să se ocupe de instalaţia electrică a unui bloc de locuinţe.
Numărul celor care lucrează sub această formă de angajare reprezintă sub 1% din totalul forţei de muncă la nivel european. Fenomenul este, însă, relevant pentru anumite sectoare economice din ţări cu nivel mare al veniturilor, precum cele de construcţii şi industria cărnii din Germania, unde detaşarea are o prevalenţă mare.
Pentru companiile din ţara de destinaţie e avantajos să lucreze cu subcontractori din străinătate: beneficiază de flexibilitate, sunt absolvite de toate obligaţiile pe care le-ar avea faţă de lucrătorii sub contracte standard şi îşi reduc cheltuielile.
Muncitorii detaşaţi lucrează în străinătate în baza libertăţii de prestare a serviciilor, nu în baza liberei circulaţii a lucrătorilor. Astfel, accesul lor pe piaţa muncii din ţara de destinaţie este garantat doar prin intermediul angajatorilor şi nu se bucură de acelaşi statut cu muncitorii naţionali sau migranţii cu contracte standard.
Cadrul legal al detașării
În cazul de faţă, detaşarea este reglementată prin Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii şi prin corespondentul german al documentului – Legea privind detaşarea muncitorilor.
Scăpări ale cadrului legislativ creează contexte dominate de slujbe nesigure, remuneraţii mici şi securitate socială scăzută pentru muncitorii detaşaţi.
În prezent, lucrătorii din construcţii sub acest tip de contract pot fi plătiţi cel mult cu salariul minim din ţara de destinaţie – în funcţie de zonă, acesta variază între 12.20 și 15.20 euro/oră. O serie de decizii ale Curţii Europene de Justiţie au făcut aproape imposibil ca sindicatele să negocieze contracte colective de muncă care, aşa cum se întâmplă în cazul muncitorilor cu contracte standard, le-ar fi crescut veniturile.
Dincolo de contextul legislativ nefavorabil, muncitorii se confruntă şi cu practici ilegale ale companiilor. Cei mai mulţi dintre cei pe care i-am intervievat, sunt sub contract cu angajatorii strict în perioada în care lucrează în străinătate.
La sfârşitul celor câteva luni în care se desfăşoară un proiect, o parte dintre ei sunt în situaţia de a-şi căuta o nouă slujbă, într-un alt oraş sau într-o altă ţară. Unii sunt plătiţi cu salarii sub cele stipulate în contracte. Alţii trăiesc din sume mici de bani, pe care le primesc ca să se întreţină în timpul şederii în Germania, şi nu ajung niciodată să fie remuneraţi integral.
Deşi sunt obligate de reglementări, în unele cazuri, firmele nu acoperă cheltuielile pentru cazare, transport, echipamente sau concediu. Pe şantiere, normele de protecţie a muncii sunt, de multe ori, ignorate.
Prin Directiva 2018/957, care intră în vigoare la 30 iulie 2020, Consiliul Europei şi Parlamentul European introduc prevederi care, la nivel oficial, aduc schimbări favorabile lucrătorilor detaşaţi - inclusiv în ceea ce priveşte remuneraţia. Rămâne, însă, de văzut în ce măsură, în lipsa controlului transnaţional eficient, măsurile vor conduce la îmbunătățirea reală a situației muncitorilor.
640 de lei pensie în urma accidentului din Germania
După 18 operaţii, trei luni de spitalizare în Germania, un an şi trei luni de recuperare în România şi Germania – ale căror costuri au fost acoperite de o cooperativă a muncitorilor constructori din Germania și de asigurarea de sănătate din România – Mihai a avut forţa să se pună pe picioare: astăzi merge din nou.
În urma accidentului, are o pensie de 640 de lei, care se revizuieşte din doi în doi ani. Nu și-a permis să iniţieze o acţiune în justiţie împotriva angajatorului – avocatul pe care l-a găsit cerea 150 de euro pe oră. “Nu aveam nici o şansă să câştigăm un proces, murim cu actele în braţe”, spune Dana, soţia lui.
*Pentru a proteja identitatea muncitorilor, prenumele le-au fost schimbate, iar unele detalii care ar fi putut conduce la identificarea lor au fost omise.
