Un specialist demontează afirmațiile lui Bolojan și Predoiu referitoare la posibilitatea de restricționare pentru copii a rețelelor sociale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atât premierul Ilie Bolojan, cât și ministrul de interne Cătălin Predoiu, au susținut că interzicerea copiilor pe rețelele sociale este greu de implementat, însă acest lucru este adevărat, precizează un analist pentru Libertatea.
Cuprins:
- Australia, Franța, Spania
- Arafat cere restricții
- Avem restricții la filme, dar nu la social media
- Bolojan și Predoiu nu vor
- Identificare și scanare
- Precedentul Revolut
- Efecte nocive ale social media
- „Reverse ban”
- Nicio soluție nu e perfectă
- Totuși, responsabilizarea funcționează
- Educația rămâne fundamentul
- Capturi și scanări
- Platformele sociale să își asume responsabilitatea
- Dar ce este social media?
- Jocuri online cu chat integrat
- Discord
- Dark Web, cel mai mare risc
- Prevenirea accesului la Dark Web
- Ce poate face statul
- Realitatea dură
Australia, Franța, Spania
Australia a implementat deja interdicția încă din luna decembrie, fiind prima de acest fel din lume. La jumătatea lunii ianuarie aproape 5 milioane de conturi au fost eliminate sau blocate, conform New York Times.
Legea australiană prevede ca zece platforme sociale, între care Facebook, Instagram, Snapchat sau Reddit, să prevină utilizatorii sub 16 ani să acceseze serviciile lor, în caz contrar urmând a fi amendate cu echivalentul a până la 33 de milioane de dolari americani.
Franța a adoptat recent o măsură similară în Uniunea Europeană, iar state ca Spania și Grecia vor același lucru, pentru a proteja copiii de conținutul dăunător, de la violență la propagandă rusă la jocuri periculoase sau îndemnuri la sinucidere.
Arafat cere restricții
După crima din județul Timiș și atacul cu cuțitul asupra unui taximetrist din Mureș, ambele efectuate de minori, a apărut o petiție pentru scăderea vârstei la care minorii pot face închisoare în cazul în care comit crime.
În acest moment, acest lucru nu este posibil, ceea ce a dus la proteste ale comunității locale din Timiș.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a cerut, „ca persoană fizică”, limitarea accesului copiilor pe social media, din cauza impactului pe care rețelele sociale le au asupra psihicului lor.
„Noi riscăm, dacă nu se iau măsuri de limitare, de reglementare a accesului la aceste rețele de socializare, ca generațiile viitoare să aibă probleme foarte mari de integrare în societate și să aibă probleme foarte mari de comportament în societate, mai ales după ce vor ieși din școli, după ce devin adulți”, a spus el.
Avem restricții la filme, dar nu la social media
În acest moment, există multe restricții care se aplică asupra copiilor, de la interdicția vânzării de țigări, alcool și energizante, interzicerea condusului de mașini până la avertismente asupra vizionării filmelor violente sau cu conținut sexual.
O interdicție asupra accesului la social media nu există însă, iar studiile arată creșterea nervozității la tineri, dar și o creștere a depresiei după utilizarea rețelelor sociale.
Bolojan și Predoiu nu vor
În schimb, premierul Ilie Bolojan și ministrul de interne Cătălin Predoiu au spus că se opun unei astfel de măsuri.
Argumentul lor: nu este fezabil din punct de vedere tehnic.
„E greu să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că cei mici pot să ocolească aceste lucruri. Putem lua însă măsuri de prevenție, de educare, de a reglementa ca părinții accesul, pe cât posibil”, a declarat Bolojan miercuri.
„Mi-e greu să cred că poți veni cu interdicții dacă nu le poți pune în practică”, a mai spus acesta.
La fel a declarat și Predoiu cu câteva zile înainte: „De principiu, nu sunt pentru interdicții, nici măcar în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură este foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent”, a spus acesta.
„Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc.). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet”, a susținut oficialul.
Identificare și scanare
Aceștia sunt însă contraziși de faptul că Australia are deja o lege funcțională în acest sens. Practic, statul obligă platformele să interzică accesul, iar acestea verifică utilizatorii.
Andrei Marinescu, antreprenor și expert în securitate națională, analiza datelor și AI, spune cum se poate implementa exact o interzicere din punct de vedere tehnic.
Scanarea conversațiilor cu AI și combinarea cu identificarea vizuală este cea mai simplă.
Scanarea s-ar face într-un mod privat, fără ca informațiile să fie folosite în alt scop decât depistarea conversațiilor nepotrivite.
De asemenea, telefoanele iPhone, de exemplu, au Face ID care poate face o filtrare mult mai bună a identității, scanând fața în adâncime.
„Este foarte greu de păcălit cu o poză sau o mască hiper-realistică. Combinația dintre analiza facială cu AI și structura 3D a feței oferă un nivel de siguranță mult mai ridicat”, spune acesta.
Precedentul Revolut
Aplicații precum Revolut sau cele bancare cer deja utilizatorilor să facă selfie-uri și să fotografieze buletinul.
Acest lucru este posibil datorită unei directive europene care obligă tot sectorul financiar să își cunoască exact clienții, pentru a preveni spălarea de bani, finanțarea terorismului sau ocolirea sancțiunilor internaționale.
Efecte nocive ale social media
De-a lungul timpului, au apărut mai multe studii și acuzații asupra efectelor nocive ale social media.
Iar o investigație Reuters a arătat recent că Facebook face anual 16 miliarde de dolari prin reclame la fraude și escrocherii online.
În privința TikTok, aceasta este acuzată într-o adevărată litanie de cazuri, de la propagandă pentru Rusia și China, la trenduri periculoase precum „Pinguinul nihilist” ce duc la sinucideri de copii, până la spionaj și manipularea alegerilor din România.
În fine, X - fostul Twitter - este acuzat în Franța de pornografie, după ce Grok, programul său de inteligență artificială, a „dezbrăcat” virtual femei și a prezentat imagini cu pornografie infantilă. Alte acuzații sunt negarea Holocaustului, deep fake și propagare de știri false.
„Reverse ban”
Expertul are și o propunere proprie: reverse ban. Decât să interzicem copiii pe social media, mai bine le facem secțiuni separate, unde adulții să nu aibă acces, spune el.
„Nu le limităm astfel accesul la tehnologie și socializare (trendul e digital, vrem sau nu), dar scanăm activ acea zonă de «Youth Social Media» cu AI”, propune acesta.
El dă ca exemplu YouTube Kids. Accesul copiilor s-arface doar pe baza buletinului sau a cărții de identitate a părinților.
„Niciun copil sub 16 ani nu poate accesa rețeaua decât prin intermediul unui cont creat pe baza actului de identitate al părintelui sau tutorelui legal. Astfel, adultul din spatele contului poate fi identificat și tras la răspundere. Cele mai multe nereguli online au loc datorită anonimatului. Odată ce știi că datele tale reale sunt în sistem, motivația de a face ceva rău scade dramatic”, arată el.
Nicio soluție nu e perfectă
Expertul spune că nu există nicio opțiune care să fie universal valabilă și nici măcar combinarea mai multora nu poate garanta interzicerea accesului.
Întotdeauna vor fi găsite căi de a trece de aceste limitări:
- VPN: schimbă adresa IP, ocolind restricțiile de rețea
- Browserul: dacă limitarea e în aplicație, intri prin browser
- Buletinul/fața unui prieten mai mare
- Alt dispozitiv: limitezi unul, cumpără altul
- Inteligența Artificială: chiar și gratuit, un minor își poate crea un video în care apare „îmbătrânit” și îl folosește pentru autentificare.
Totuși, responsabilizarea funcționează
El spune însă că dacă părintele sau tutorele legal creează contul copilului, atunci acesta va fi mult mai atent, având răspunderea directă.
Iar orice persoană rău intenționată poate fi identificată rapid, prin analiză comportamentală și textuală.
„Dar acest profiling poate intra în contradicție cu libertățile cetățenești. Ce face guvernul sau deținătorul AI-ului cu acele date? Ce se întâmplă dacă sunt furate prin hacking sau vândute?”, se întreabă el.
Educația rămâne fundamentul
Marinescu spune însă că „cei 7 ani de acasă” sunt mai importanți ca oricând.
„Învățăm copiii să nu bage mâna în priză, să nu mănânce detergent de vase. La fel îi putem învăța să identifice comportamente suspecte online și să anunțe imediat”, spune el.
„Un exemplu simplu: câți copii au interacționat vreodată cu un șarpe? Probabil niciunul sau extrem de puțini. Câți ar merge să-l ia în brațe? Aproape niciunul. De ce? Pentru că au fost educați că e un animal periculos. Îl recunosc fără să fi interacționat cu el. Exact la fel îi putem educa și în privința mediului online”, arată Andrei Marinescu.
Capturi și scanări
Acesta spune că atunci când se descoperă o încercare de trimitere a unui conținut nepotrivit se pot face automat capturi instantanee, pentru identificarea utilizatorului.
De asemenea, se pot face scanări periodice aleatorii, folosind puterea de calcul a dispozitivului. „Dacă utilizatorul nu corespunde celui înregistrat, contul se suspendă și un operator uman este alertat. În funcție de gravitate, se alertează autoritățile”, mentionează el.
În fine, se poate face criptare completă, care va aduce protecția datelor personale și doar autoritățile abilitate pot avea acces, în niciun caz deținătorii platformelor.
Platformele sociale să își asume responsabilitatea
„Socializarea s-a schimbat. Este păcat să limităm total accesul copiilor la aceasta. E mai bine să continuăm să le dezvoltăm inteligența, aptitudinile sociale și integrarea în societate, fie ea și digitală. Consider că abordarea de mai sus este cea mai bună metodă disponibilă în momentul de față.
În cele din urmă, platformele de socializare trebuie să își asume responsabilitatea în totalitate prin investiții continue”, punctează el.
„Nu e suficient să implementezi o soluție o singură dată și să o lași acolo. Este o cursă continuă, iar platformele care profită de pe urma acestor utilizatori trebuie să fie cele care investesc cel mai mult în protejarea lor” Andrei Marinescu, antreprenor și expert pe securitate națională și AI
Dar ce este social media?
Acesta ridică și un alt semn de întrebare: ce este de fapt social media?
Când vorbim de social media, majoritatea oamenilor se gândesc la Instagram, Facebook, WhatsApp sau TikTok. Dar peisajul real este mult mai vast.
Există platforme „neconvenționale” cu funcții sociale. Reddit și 4Chan sunt forumuri deschise unde oricine poate posta anonim, iar conținutul moderat variază de la inexistent (4Chan) la inconsecvent (Reddit).
De asemenea, chiar și aplicații financiare precum Revolut au funcții de chat între utilizatori, complet nesupravegheate din perspectiva protecției minorilor.
„Practic, orice aplicație care permite comunicarea între doi utilizatori devine un potențial canal de risc”, avertizează el.
Jocuri online cu chat integrat
Jocuri precum World of Warcraft, Roblox, Minecraft, League of Legends, Fortnite și multe altele au sisteme de chat integrat, atât text cât și voce.
Acestea nu sunt percepute ca „social media” de către părinți, ceea ce le face periculoase.
„Un copil care «se joacă pe calculator» poate de fapt să aibă conversații private cu oricine din lume”, arată Marinescu.
Discord
Serverele de chat sunt o altă categorie. Discord a devenit platforma principală de comunicare pentru comunitatea de gaming, dar nu numai.
„Are servere publice și private, mesaje directe, canale vocale și video. Oricine poate crea un server privat și invita pe oricine. Moderarea depinde exclusiv de administratorii fiecărui server, ceea ce înseamnă că există mii de servere complet nesupravegheate”, mai spune el.
Dark Web, cel mai mare risc
Internetul are trei straturi principale: Surface Web - tot ce găsești pe motoarele căutare (4-5% din totalul internetului), Deep Web - intraneturi corporatiste, baze de date, platforme universitare, conturi bancare (90% din internet) și Dark Web - accesibil doar prin softuri specializate.
Aici lucrurile devin periculoase.
Cum se accesează Dark Web-ul:
- Tor (The Onion Router): cel mai cunoscut. Se descarcă Tor Browser (gratuit, legal), care rutează traficul prin mai multe noduri criptate, făcând utilizatorul aproape imposibil de urmărit. Site-urile de pe Tor au extensia .onion și nu pot fi accesate prin browsere normale.
- I2P (Invisible Internet Project): o rețea alternativă, mai puțin populară decât Tor, dar folosită pentru comunicare anonimă și partajare de fișiere.
- Freenet: o altă rețea descentralizată, concepută pentru comunicare rezistentă la cenzură.
Accesul în sine nu este ilegal. Dar pe Dark Web există piețe ilegale, conținut de exploatare a minorilor, servicii de hacking, droguri, arme și multe altele.
„Un copil curios, cu acces la internet și un tutorial de pe YouTube, poate ajunge acolo în mai puțin de 10 minute”, avertizează Marinescu.
Prevenirea accesului la Dark Web
Un părinte poate preveni accesul pe Dark Web prin mai multe măsuri:
- Monitorizarea instalării de aplicații: Tor Browser, I2P și alte instrumente trebuie descărcate și instalate. Controlul parental poate bloca instalarea de aplicații noi fără aprobare.
- Filtrare la nivel de router: blocarea conexiunilor către nodurile Tor cunoscute. Listele sunt publice și actualizate constant. Majoritatea routerelor moderne permit configurarea de reguli de filtrare.
- DNS filtering: servicii precum OpenDNS sau CleanBrowsing pot bloca accesul la domenii asociate cu Dark Web. Se configurează direct pe router și se aplică tuturor dispozitivelor din rețea.
- Monitorizarea traficului de rețea: traficul Tor are un tipar ce se poate recunoaște. Software-uri de monitorizare pot detecta și alerta când cineva încearcă să se conecteze la rețeaua Tor.
- Educație: cea mai importantă. Un copil care înțelege ce se găsește acolo și ce riscuri există (inclusiv legale) va fi mult mai puțin tentat să exploreze.
Ce poate face statul
Autoritățile au și ele o serie de măsuri la dispoziție:
- Blocarea la nivel de furnizori de internet din România. Digi, Orange, Vodafone pot fi obligați prin legislație să blocheze conexiunile către nodurile de intrare Tor și către alte rețele anonime.
- Deep Packet Inspection (DPI): tehnologie care permite identificarea și blocarea traficului Tor chiar și când acesta este mascat prin bridge-uri sau VPN-uri (rețele private virtuale). Este folosită deja în țări precum China și Iran. Guvernul ar putea impune ISP-urilor implementarea DPI la nivel național.
- Legislație specifică pentru protecția minorilor online: adoptarea de legi care să oblige platformele, ISP-urile și producătorii de dispozitive să implementeze măsuri concrete de filtrare pentru conturile asociate minorilor.
- Crearea unui serviciu DNS național care să filtreze automat conținutul periculos pentru toți utilizatorii din România, cu posibilitatea de opt-out doar pentru adulți verificați. Este ceea ce fac Danemarca și Marea Britanie.
- Colaborare cu DIICOT și Europol: monitorizarea activă a activităților de pe Dark Web care vizează cetățeni români, în special minori. Identificarea și destructurarea rețelelor de exploatare.
- Programe naționale de educație digitală: introducerea în curricula școlară a unor module obligatorii despre siguranța online, inclusiv despre pericolele Dark Web-ului. Nu doar pentru elevi, ci și pentru părinți și profesori.
- Obligații pentru producătorii de dispozitive: impunerea prin lege ca dispozitivele vândute în România să vină cu filtre parentale activate implicit pentru conturile de minori, cu imposibilitatea dezactivării fără autentificarea părintelui.
Realitatea dură
Acesta avertizează însă că „realitatea dură” este că chiar și cu toate aceste măsuri, un copil determinat ocoli măsurile. Poate folosi un VPN înainte de Tor, pentru a ascunde faptul că folosește această rețea subterană, poate accesa de pe un dispozitiv al unui prieten, sau poate folosi un hotspot public.
„De aceea, combinația dintre măsuri tehnice și educație rămâne singura abordare realistă”, conchide acesta.
El avertizează: „Paradoxul este evident: în încercarea de a proteja copiii de pericolele online, creăm o infrastructura de supraveghere care, dacă ajunge pe mâini greșite, devine ea însăși un pericol. Nu doar pentru copii, ci pentru întreaga societate”.
