Un val de căldură face ravagii în Marea Nordului de 188 de zile. Toate oceanele planetei au atins o temperatură-record în luna iulie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Temperatura medie la suprafața oceanelor lumii a atins un nivel record în luna iulie, depășind pragul de 20 de grade Celsius, potrivit celor mai recente date analizate de comunitatea științifică internațională și confirmate de Serviciul European privind Schimbările Climatice Copernicus. Evoluția marchează cel mai fierbinte moment din istoria măsurătorilor moderne pentru această perioadă a anului și confirmă tendința de încălzire accelerată a masei acvatice a planetei, scrie cotidianul belgian Nieuws Blad.
Nu numai că luna trecută a fost excepțional de cald pe uscat; oceanele au cunoscut cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată. Între timp, un val de căldură marină face ravagii în Marea Nordului de 188 de zile.
Niciodată până acum temperaturile oceanelor din iulie nu au fost atât de ridicate ca anul acesta. În medie, luna trecută a fost de 20,96 grade la suprafața oceanelor din afara regiunilor polare, conform ultimului buletin informativ al serviciului climatic european Copernicus Climate Change Service. Aceasta doboară recordul anterior din iulie 2023, care era de 20,89 grade. Oceanele sunt deja mai calde decât au fost vreodată în 2023 și 2025, în timp ce temperaturile ating în mod tradițional vârful spre sfârșitul lunii august - septembrie.
Fenomenul reprezintă o continuare directă a tendințelor observate în ultimii ani, însă intensitatea din iulie a depășit chiar și cele mai sumbre prognoze ale climatologilor. Suprafața globală a apei a menținut valori deosebit de ridicate pe parcursul întregii luni, un comportament atipic cauzat de combinarea efectelor emisiilor continue de gaze cu efect de seră și a fenomenelor meteorologice extreme.
„În întreaga Europă, temperaturile record la suprafața mării de-a lungul coastei atlantice și a vestului Mediteranei au fost însoțite de valuri de căldură marine puternice sau severe pe scară largă”, potrivit lui Copernicus. De exemplu: chiar săptămâna trecută, serviciul meteorologic spaniol AEMET a măsurat o temperatură record de nu mai puțin de 33,02 grade Celsius în largul coastei insulei Mallorca, cu 4 grade mai caldă decât media. În timpul valului de căldură sever de la sfârșitul lunii iunie, temperatura a fost chiar cu peste 7 grade mai caldă decât în mod normal, în unele locuri din Mediterana.
Nici Marea Nordului nu scapă de căldură. În iulie, temperatura medie la suprafață a apei pe coastele belgiene a fost de 19,9 grade. Aceasta este cu 2,7 grade mai mare decât media din perioada 1982-2011. Potrivit Institutului Flamand pentru Mare (VLIZ), un val de căldură marină a prevalat aici timp de 188 de zile consecutive.
Maurie Keppens de la VLIZ: „Am înregistrat deja 63 de recorduri zilnice în acest an. Din 20 iunie, acest lucru este valabil aproape zilnic. Și chiar și atunci când nu este valabil, ziua respectivă ajunge totuși în primele trei. Valul de căldură actual nu are încă o durată record - acum câțiva ani am avut unul de peste 200 de zile - dar este departe de a se fi terminat și se răspândește mai mult pe întreaga Măre a Nordului belgiană.”
Consecințele acelor mări și oceane calde se resimt atât deasupra, cât și sub apă. „Observăm schimbări majore în viața marină”, spune Jan Seys de la VLIZ. „Speciile care preferă apele mai reci se deplasează spre nord. Știm că copepodele s-au mutat cu o mie de kilometri spre nord. În zilele noastre, codul se descurcă mult mai bine în nordul Mării Nordului decât în sud. Creveții gri, crabul de țărm și guvizii dispar din apele noastre puțin adânci. Este posibil să se diminueze ca număr, este posibil să caute ape mai reci și mai adânci sau este posibil să migreze mai spre nord. În schimb, vedem meduza veninoasă de 25 de ori mai des decât acum 30 de ani. În orice caz, vedem că planctonul, baza vieții subacvatice, este puternic afectat în timpul valurilor de căldură marine. Există mai puțin oxigen în apă, ceea ce înseamnă că biodiversitatea din bazinele oceanice va scădea, în medie.”, mai spune specialista belgiană.
Cercetătorii subliniază că oceanele joacă rolul de principal amortizor al sistemului climatic global, absorbând peste 90% din excesul de căldură generat de activitățile umane. Atunci când apa oceanică se încălzește peste limitele istorice, capacitatea sa de a stabiliza clima terestră scade considerabil, generând efecte de cascadă asupra vremii de pe continente.
Mările din regiunea europeană și părți extinse din Oceanul Atlantic au înregistrat valuri de căldură marină extrem de severe. Aceste episoade de încălzire prelungită pun o presiune uriașă pe ecosistemele acvatice, favorizează albirea coralilor și modifică traseele de migrație ale numeroaselor specii de pești, cu impact direct asupra industriei pescuitului și securității alimentare.
Pe lângă distrugerea biodiversității, temperatura ridicată a apei alimentează fenomene meteo extrem de violente. Apa mai caldă evaporă o cantitate mai mare de umiditate în atmosferă, furnizând energia necesară pentru formarea furtunilor tropicale, a uraganelor și a episoadelor de precipitații torențiale care provoacă inundații devastatoare în zonele de coastă.
Ritmul actual de încălzire al mărilor confirmă că sistemul climatic se află într-o fază de dezechilibru accelerat. Oamenii de știință avertizează că fără o reducere drastică a emisiilor de carbon la nivel global, recordurile termice din oceane vor fi depășite succesiv în anii următori, cu consecințe ireversibile pentru mediul înconjurător și comunitățile umane.
