Ursula von der Leyen a supraviețuit altor două moțiuni de cenzură. Cum au votat eurodeputații români
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a supravieţuit celor două moţiuni de cenzură votate joi în Parlamentul European, încercările extremei dreapta şi respectiv a extremei stângi de a o demite fiind sortite eșecului, relatează Politico.
Cuprins:
Majoritatea membrilor Parlamentului European, care au votat două moţiuni - una despusă de extrema dreaptă și alta de extrema stângă - au sprijinit-o pe șefa Comisiei Europene.
Sprijin larg pentru Ursula von der Leyen
Moțiunea extremei drepte a fost respinsă cu 378 de voturi, în timp ce 37 de deputați s-au abținut și 179 au votat pentru demiterea Ursulei von der Leyen. Moțiunea extremei stângi a cumulat doar 133 de voturi pentru, în timp ce 78 de eurodeputați s-au abținut și 383 au optat pentru menținerea șefei Comisiei Europene în funcție.
Ursula von der Leyen a obţinut un sprijin mai mare decât se aşteptau mulţi dintre susţinătorii şi criticii săi. De altfel, puţini credeau că va pierde, dar amploarea victoriei semnifică o consolidare a poziţiei sale, notează Politico.
Rezultatul a arătat că oponenţii centrişti ai lui von der Leyen s-au raliat în jurul ei într-un moment decisiv.
Mesajul șefei Comisiei Europene
„Apreciez profund sprijinul puternic primit astăzi”, a reacționat Ursula von der Leyen pe X, la câteva minute după vot.
Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai incerte perioade din istoria sa, cu politicieni populişti şi eurosceptici care preiau puterea sau sunt foarte aproape de a o face în mai multe dintre cele 27 de stat membre, în timp ce Rusia duce un război în Ucraina şi ameninţă graniţele estice ale Europei.
Acest rezultat ar putea marca sfârşitul unei perioade de scurtă durată de moţiuni de neîncredere repetate. Cei care a reales-o pe von der Leyen acum trei luni au susţinut-o pentru a treia oară consecutiv, făcând viitoarele încercări de demitere mai mult decât simbolice.
Cu toate acestea, eurodeputatul spaniol de extremă-dreapta Jorge Buxadé a declarat că „există atât de multe motive” pentru a depune moţiuni împotriva Ursulei von der Leyen „încât am putea lansa câte una la fiecare două luni”.
Cum au votat eurodeputații români
Conform Agerpres, nu mai puțin de 11 dintre cei 25 de eurodeputați români din grupurile proeuropene au lipsit joi de la voturile asupra moțiunilor de cenzură.
La votul asupra moțiunii de cenzură depuse de extrema dreaptă, Ursula von der Leyen s-a bucurat de sprijinul eurodeputaților români din grupul Partidului Popular European (PPE) Rareș Bogdan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean, adică opt din cei zece membri ai delegației. De asemenea, au votat împotriva moțiunii doi din cei trei membri ai delegației României în grupul Renew, și anume Dan Barna și Eugen Tomac.
Cel mai mare absenteism de la vot s-a înregistrat în delegația României din grupul S&D, unde doar patru eurodeputați - Dragoș Benea, Andi Cristea, Dan Nica și Vasile Dîncu - și-au exprimat votul, din 11 în total.
Alți opt eurodeputați români au votat pentru moțiune, și anume Adrian Axinia, Gheorghe Piperea, Șerban-Dimitrie Sturdza, Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu și Cristian Terheș din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), respectiv Diana Iovanovici Șoșoacă și Luis Lazarus din rândul neafiliaților.
La moțiunea de cenzură depusă de extrema stângă opțiunile de vot au fost identice, cu excepția lui Cristian Terheș, care a votat împotrivă. Practic, eurodeputații români au votat șapte pentru moțiune și 15 împotrivă.
Absenteism ridicat în delegația română în grupul S&D
Nicu Ștefănuță, ales independent, dar membru al grupului Verzilor, unde deține și funcția de vicepreședinte, nu și-a exprimat votul.
Spre deosebire de precedenta moțiune de cenzură, inițiată în iulie de eurodeputatul Gheorghe Piperea, se observă că membrii UDMR din grupul PPE, Iuliu Winkler și Lorant Vincze, care atunci s-au abținut, de această dată au ales să nu voteze.
În același timp, se menține rata ridicată de absenteism din delegația română în grupul S&D, din care doar trei membri au susținut în iulie Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen, iar acum numărul lor a crescut la patru, notează Agerpes.
