Spre ce evoluează USR-PLUS, marea surpriză a alegerilor? Răspunde un profesor doctor în ştiinţe politice de la Universitatea Babeş-Bolyai
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Performanța alianței USR-PLUS, care a adunat 21,4% din voturi la prima participare la alegeri, arată că partidele noi inspiră din ce în ce mai mult oamenii. István Székely, doctor în ştiiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai sesizează, pentru Libertatea, smilitudinile dintre alianța USR-PLUS și partidul Momentum, din Ungaria. „Momentum a pornit foarte din centru, dar par să se îndrepte din ce în ce mai mult către o ideologie bazată pe idei neoliberale. Şi în această privinţă seamănă foarte mult cu USR din România”, spune el.
Cuprins:
- „Primăvara” din Polonia
- Tot cei mari au câștigat la Varșovia
- Tinerii care îi fac opoziţie lui Viktor Orban
- István Székely: „Momentum a pornit foarte din centru, dar se îndreaptă spre idei neoliberale”
- Alegeri locale în această toamnă la vecini
- „Piraţii” din Cehia
- Extrema dreaptă creşte periculos în „Slovacia Noastră”
- Victorie pentru eurosceptici în Franţa
- Alegerile care aproape n-au mai avut loc
de Alexandra Nistoroiu
Peste 100 de partide noi au fost create în statele UE de la europarlamentarele din 2014 şi până astăzi, iar unele tocmai şi-au câştigat primele locuri în Parlamentul European.
Dintre partidele care au participat pentru prima dată la alegerile europarlamentare, USR-PLUS a obţinut unul dintre cele mai spectaculoase rezultate: 21,4%. Ei nu sunt singurii nou-veniţi care au intrat direct pe podium.
2019 vine cu mișcări contradictorii pentru Europa. Polonezii de la Wiosna, ungurii de la Momentum, dar şi extremiştii de la Partidul Popular Slovacia Noastră s-au situat fiecare pe locul trei la alegerile din ţara lor. Iar în Marea Britanie, la alegerile care ar fi putut să nu mai aibă loc, dacă se ajungea la un acord privind Brexit, a câştigat un partid fondat chiar în 2019: Partidul Brexit.
„Primăvara” din Polonia
În Polonia, două formaţiuni politice noi au intrigat presa şi publicul.
Înfiinţat la 3 februarie 2019, Wiosna (în poloneză, “primăvara”) este singurul partid nou format care a reuşit să treacă pragul electoral, convingând 6% din alegători. Wiosna a obţinut astfel trei locuri în Parlamentul European.
Partid pro-european Wiosna a fost înfiinţat de Robert Biedron, fostul primar al oraşului nordic Slupsk şi primul politician polonez care a declarat public că este homosexual. Platforma Wiosna este asumat progresistă, iar Biedron militează, printre altele, pentru eliminarea legislaţiei prea restrictive privind avortul, dar şi pentru impozitarea veniturilor Bisericii.
Wiosna a apărut ca o contestare a majoritarilor din Parlament: formaţiunea naţionalistă PiS, acuzată că pune în pericol statul de drept.
Tot cei mari au câștigat la Varșovia
Chiar şi-aşa, PiS a obţinut 46% din voturile exprimate ale polonezilor, urmat de coaliţia partidelor din opoziţie, „Coaliţia europeană”: 37,87%, potrivit Politico.
Populiştii de la Kukiz'15, un alt partid nou, fondat în 2015 de fostul punk-rocker Pawel Kukiz, nu au trecut pragul electoral, obţinând doar 3,7% dintre voturi.
Prezenţa la vot a atins un record pentru Polonia: 43%.
Tinerii care îi fac opoziţie lui Viktor Orban
Momentum, cel mai tânăr partid de opoziţie din Ungaria, liberal şi pro-european, a reuşit să obţină aproape 10% dintre voturile alegătorilor şi se situează pe locul al treilea la acest scrutin.
Noul partid a fost format în 2017, de grupul de militanţi unguri care l-au determinat pe Viktor Orban să retragă candidatura Budapestei din cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice în 2024. A început ca o mişcare civică şi, structural, încă arată ca una.
Un partid înfiinţat de tineri cu vârste între 20 şi 30 de ani, Momentum a respins constant atacurile anti-UE ale lui Orban şi le-a vorbit oamenilor despre o Europă unită. Astăzi, este al doilea cel mai mare partid de opoziţie şi cel mai relevant dintre partidele noi.
La fel ca România, Ungaria s-a bucurat de o prezenţă spectaculoasă la vot: 43,3% din potenţialii alegători (faţă de 28,97% la scrutinul din 2014).
István Székely: „Momentum a pornit foarte din centru, dar se îndreaptă spre idei neoliberale”
Ungaria are de aproape un deceniu o scenă politică foarte asimetrică, cu un puternic pol de dreapta, Fidesz, partidul lui Viktor Orban, care a câştigat zdrobitor şi aceste alegeri, cu 52,3% dintre voturile valid exprimate, şi o opoziţie foarte fragmentată.
„Momentum a apărut ca un soi de mişcare civică, iar treptat s-au conturat ca partid politic. Însă profilul ideologic rămâne destul de vag”, spune István Székely, doctor în ştiiinţe politice, Universitatea Babeş-Bolyai.
„Momentum a pornit foarte din centru, dar par să se îndrepte din ce în ce mai mult către o ideologie bazată pe idei neoliberale. Şi în această privinţă seamănă foarte mult cu USR din România”, adaugă politologul.
Presa maghiară scrie despre cum Momentum a preluat şi o parte din electoratul „reformatului” JOBBIK, care a încercat să migreze spre centru, după ce FIDESZ a mers mult spre extrema dreaptă. JOBBIK a înregistrat un declin, pe când Momentum a fost în ascensiune la aceste alegeri.
Alegeri locale în această toamnă la vecini
În Ungaria, alegeri parlamentare vor fi abia în 2022, însă, în toamnă, ungurii au alegeri locale, un test foarte important pentru partidele de opoziţie, dar mai ales pentru Momentum, crede Székely.
„Momentum a reuşit cel mai bun scor în Budapesta evident, dar au reuşit să-şi dezvolte o bază destul de semnificativă şi în provincie. Au trecut de pragul de 5% în toate judeţele, ceea ce nu a fost reuşit, de exemplu, nici în România de partidele mici, PMP, ALDE, Pro România. Dar cât va creşte Momentum depinde mult de ce fel de alianţe de cooperare vor încheia pentru aceste alegeri locale”, a precizat Székely.
„Nu cred că ne putem aştepta la minuni, asta nu înseamnă că Fidesz acuma a început un declin şi Momentum nu se va opri să crească, dar eu cred c-au devenit un jucător important în cadrul opoziţiei”.
„Piraţii” din Cehia
Partidul Piraţilor din Cehia este o formaţiune politică tânără, anti-sistem şi anti-corupţie.
„Piraţii” au ieşit pe locul al treilea în Cehia, după ANO, partidul de la guvernare, şi civic-democraţii, partid de dreapta.
Cu 14% dintre voturile cehilor, “piraţii” obţin trei locuri în Parlamentul European, o victorie importantă nu doar pe plan intern, ci şi pentru că se adaugă unui trend de rezultate bune obţinute de “partidele verzi” în Europa.
Partidul Piraţilor din Cehia a fost inspirat de formaţiunea cu acelaşi nume din Suedia, născută din bătăliile juridice împotriva drepturilor de autor pe internet, chiar dacă ulterior platforma sa s-a extins pentru a include o serie de teme importante pentru stânga politică.
Deşi a fost fondat în urmă cu 10 ani, abia din 2017 Partidul Piraţilor este un actor semnificativ pe scena politică din Cehia.
Şi partidul de pe primul loc, ANO -centrist şi populist- este un partid foarte nou, fiind înfiinţat în 2011, de Andrej Babiš, a doua cea mai bogată persoană din Cehia. Suprinzător sau nu, ANO s-a format şi a crescut tot cu un mesaj împotriva corupţiei sistemice.
Extrema dreaptă creşte periculos în „Slovacia Noastră”
În Slovacia, alegerile europarlamentare au impulsionat ascensiunea mişcării de extremă dreaptă, care a obţinut aici o victorie înspăimântătoare. Partidul Popular Slovacia Noastră a luat puţin peste 12,1% dintre voturi, plasându-se pe locul al treilea după Coaliţia Progresivă (20,1% din voturi) şi social-democraţii SMER (15,7% din voturi).
Liderul Partidului Popular Slovacia Noastră este Marian Kotleba, un ultranaţionalist, care consideră NATO o organizaţie teroristă şi vede în migranţi şi comunitatea LGBT o ameninţare la adresa identităţii naţionale a Slovaciei.
Victorie pentru eurosceptici în Franţa
La Republique en Marche, partidul pro-european şi centrist format de Emmanuel Macron în 2016, a pierdut în faţa euroscepticilor de la Adunarea Naţională, condus de Marine Le Pen.
După numărarea a 89% dintre voturi, partidul de extremă dreaptă este pe primul loc cu 24,%, urmaţi de centrişti cu 21,9% dintre voturile exprimate.
Alegerile care aproape n-au mai avut loc
În Marea Britanie, câştigătorul net al europarlamentarelor a fost Partidul Brexit, fondat în 2019 de Nigel Farage. La momentul înregistrării partidului, aceştia aveau deja 14 fotolii din Parlamentul European, obţinute de membri pe când făceau parte din UKIP (Partidul Independenţei Regatului Unit).
Mesajul partidului Brexit este foarte simplu: Marea Britanie trebuie să iasă din Uniunea Europeană cât mai curând, chiar şi fără un acord negociat.
Euroscepticii s-au clasat pe primul loc la europarlamentare, cu 31% dintre voturile valid exprimate, urmaţi de Partidul Liberal Democrat, cu 18,6% dintre voturile britanicilor.
Este prima dată când liberal-democraţii înving cele două mari partide ale Regatului Unit. Conservatorii şi Laburiştii par să fi fost pedepsiţi de electorat pentru eşecul de a negocia un compromis privind Brexitul.
Fotografie principală: Inquam Photos / George Calin
Citește și:Manifestație în Piața Victoriei după alegerile europarlamentare. Sute de oameni sărbătoresc cu tort rezultatul votului / FOTOMirela Neag, editorial despre afirmația scandaloasă făcută de deputatul „mitralieră”, care le cere medicilor să dea înapoi salariile mărite și să plece din țară: ce nu a înțeles deputatul PSD Cătălin RădulescuCasele de sondare, acuzate de fraudă. Dan Dungaciu: ”Au infestat tot spațiul public cu o minciună gogonată”Alt abuz la alegerile europarlamentare. Cum nu li s-a permis părinților copiilor bolnavi să primească urna mobilă!
