VIDEO|Veganii au ieșit în Centrul Vechi cu măști de porc pe față. Câți români ar renunța la tochitură, de Sărbători
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Veganii au ieșit în stradă cu măști de porc pe față și cu laptopuri cu imagini șocante din fabrici, ca să îi convingă pe români să renunțe la produsele animale.
Cuprins:
Cu o săptămână înainte de Ignat, este aproape imposibil să te gândești că ar putea cineva renunța la tradiționala pomană a porcului. Sau care român ar da chiftelele, fripturile, piftia și sarmalele tradiționale pe un Crăciun de post? Și totuși, există destul de mulți care fac asta, și nu pentru că nu le mai place gustul de carne, brânză și ouă, ci pentru un principiu: vor ca niciun animal să nu mai sufere.
Și-a convins și părinții să fie vegani
Alexandra Pleșea a ales restaurantul pentru întâlnire, unul care are și meniu vegan. “Oamenii nu prea știu ce înseamnă vegan, confundă cu vegetarian. Uneori, dacă nu zic că vreau de post, nu știu chelnerii ce să aducă”, spune tânăra, cu meniul în față. Unul cu multe variante: falafel, tocănițe, vinete coapte, humus, orezuri și couscous. “Vreau să sparg preconcepția că mâncăm doar salate. Așa că n-o să-mi comand o salată, ci falafel în trei culori”, mai spune Alexandra.
Și totuși, când nu ai un bucătar de restaurant, ce mănânci? “Dacă vreau să mânânc sarmale, mănânc sarmale, pizza, gogoși, chiftele, ardei umpluți, absolut orice, mai ales că acum putem găsi în supermarketuri și multe produse procesate, cum ar fi cașcaval, brânză vegetală, pateuri, paste vegetale, există și multe variante de lapte vegetal, lapte din soia, din orez, din cocos”, face o listă Alexandra.
De altfel, românii sunt pricepuți la rețete de post. Fata a reușit să-și convingă și părinții să renunțe la produse animale. Asta după ce până acum au crescut la curte și porci, și găini. “Acum, mama mea este vegană și tatăl meu e undeva la mijloc. Și la noi în casă nu se mai gătesc animale în momentul de față. Și nici nu le mai creștem. În momentul în care a trebuit să mă documentez că nu există niciun pericol și nu putem face decât bine prin această decizie, totul a venit de la sine. De când am adoptat stilul ăsta de viață, am mai multă energie și pot să fac mai multe, parcă nu mai sunt nici atât de nervoasă, de foarte multe ori”, povestește Alexandra, care este și voluntar la Vegan în România.
Este deja de trei ani vegană. Adică n-a mai mâncat nici carne, nici lactate, nici ouă. Nici măcar miere de albine nu mănâncă, fiindcă și albinele sunt niște vietăți folosite de om pentru producție. Veganii sunt împotriva a tot ce înseamnă exploatarea unei alte ființe. Așa că sunt și împotriva industriei blănurilor și a celei a cosmeticelor testate pe animale.
“Dar peștele, peștele e tot animal?”
Cu toate astea, Alexandra nu este radicală și nu judecă. “Și eu am fost acolo. Și din cauza tradiției, și din cauza societății nu am renunțat la carne, deși am avut un moment în care mi-am dorit. Pe la 17 ani am spus că nu mai pot să fac asta și am început să fac conexiunea între ceea ce mănânc, ce am în farfurie și ceea ce se întâmplă în spate și cum ajunge acel produs la mine. Și inițial am renunțat la carne, am devenit vegetariană, iar apoi, pe la 18 ani, am descoperit veganismul. Inițial mi s-a părut un lucru extrem, mă gândeam ce rău poate să facă pentru că eu consum un pahar de lapte sau o bucată de brânză, sau un ou de dimineață și apoi, încet-încet, am început să mă gândesc la faptul că poate e mai extrem că eu plătesc ca și cineva să omoare, să exploateze, să abuzeze de animale decât faptul că eu aș renunța la aceste lucruri pentru a face să existe mai puțină suferință”, spune tânăra, care nu e nici palidă, nici lipsită de vlagă. Există viață după carne.
După masă, Alexandra s-a întâlnit cu restul activiștilor. Și-au împărțit măști cu fețe de porc și laptopuri pe care rulau imagini cu animalele chinuite din industria cărnii, a lactatelor sau a ouălor. S-au așezat tăcuți în cerc. Și trecătorii au început să se adune, curioși.
Se uitau puțin la imagini și apoi încercau să descifreze mesajul. Doi domni se uitau amuzați la imaginile cu niște porci târâți la tăiere, care se zbăteau îngrozitor. “La mine în curte, îs de acord să îi dau una în cap și gata. Pentru ăia care nu se pot despărți de carne, așa e mult mai bine, că nu mai simte nimic în momentul ăla”, spune nepăsător. După care ia la rost un voluntar: “Dar peștele, peștele e tot animal? Că unii îl mănâncă și zic că nu e…”. O dezbatere fără cap și coadă.
O altă doamnă combate ideea de veganism: “Studiile au arătat că și plantele au sistem vegetativ. Nu credeți că simt și ele?”
Cruzimea din industrie
Dar cei mai mulți se uită și iau aminte. Unii, ieșiți la promenadă să vadă luminițele de Crăciun, le puneau copiilor mâna la ochi. Imaginile cu purceii chinuiți din ferme erau prea mult. Dar aceste cruzimi sunt doar o mică parte. În industria ouălor sau a lactatelor, animalele sunt la fel de chinuite.
“Vaca, pentru a avea lapte, trebuie să aibă un vițel. Vițelul respectiv este obținut prin inseminare artificială. După ce aceasta îi dă naștere, vițelul, dacă este mascul, este luat de lângă ea, dus în cel mai scurt timp într-un abator, iar dacă este femelă, are aceeași soartă ca vaca-mamă. În industria ouălor, același lucru. Dacă puii respectivi se nasc masculi, sunt băgați într-un blender pentru că nu sunt productivi, nu produc ouă. Dacă sunt femele, li se taie ciocurile pentru că sunt puși în niște cuști mici, unde nu au loc să se întoarcă și devin violente, agresive, pentru că e foarte stresant mediul în care trăiesc, și din pricina asta li se taie ciocurile, pentru a nu se ucide între ele”, spune Daniel Ioniță, un alt voluntar al Vegan în România. Un demers dificil, având în vedere că și Ministerul Agriculturii intenționează să dea porci gratis românilor.
Luminițele de Crăciun pâlpâie vesel pe acorduri de vioară. Romanțele animă pașii bucureștenilor. Sărbătorile plutesc în aer. “Oamenii sunt sensibilizați adesea de imaginile astea și noi încurajăm tranziția. Foarte mulți oameni, din punct de vedere moral, nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă, dar din lipsă de încurajare sau din informații puține, nu sunt hotărâți să devină vegani. Noi încercăm să demonstrăm că există alternative, că nu mai e nevoie să mai ucidem, să mai punem în cuști, să promovăm industria aceasta, a cărnii, a lactatelor, a ouălor”, mai spune Daniel, unul dintre cei 500.000 de români vegani.
Tinerii rămân cu măștile de porc pe față într-un du-te-vino al trecătorilor. Împart pliante. Și speră ca doar colindele să anime Sărbătorile românilor, nu guițatul disperat al porcilor din bătătură.
Citește și:
REPORTAJ/ Drama unei familii. Moș Crăciun, rugat să vindece de leucemie o fetiță de doi ani și patru luni (FOTO)
