Verificări sporite la telefericele românești, după tragedia din Italia. „Și noi avem instalații destul de vechi, de 40 de ani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce a auzit de accidentul din Italia, compania care deține telefericele din Poiana Brașov a făcut verificări mai riguroase. Specialiștii au explicat pentru Libertatea care este rutina controalelor de securitate, mai ales că instalațiile românești, construite printr-un parteneriat româno-italian, au peste 40 de ani.
Cuprins:
- În urmă cu două săptămâni, telefericul de pe vârful Mottarone, regiunea Piemont, s-a prăbușit în gol. 14 persoane au murit, iar singurul supraviețuitor, un copil de 5 ani, este în continuare internat la spital. Cauza tragediei: ruperea unui cablu și anularea intenționată a frânelor, care se activează în mod normal dacă se întâmplă ceva cu instalația. Frânele ar fi putut să le salveze viața. Operatorii sunt judecați sub acuzația de ucidere din culpă.
- Specialiștii români califică acest lucru impardonabil și spun că ei verifică frânele și celelalte sisteme de securitate în fiecare zi, săptămânal alocă o zi de revizie și au și controale anuale făcute de inspectorii Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR).
- În România există peste o sută de teleschiuri și 9 telecabine.
Director Ana Teleferic: „Ca și cum dumneavoastră mergeți cu mașina și anulați frâna”
Accidentul din Italia a avut efectul unui fulger pentru deținătorii de teleferice din țară. Ion Rupa, directorul companiei Ana Teleferic, care se ocupă de instalațiile de transport prin cablu din Poiana Brașov, a vrut imediat să știe care a fost problema tehnică acolo, ce s-a întâmplat exact.
„Ne-am informat, am urmărit site-urile, am telefonat colegilor noștri. Din informațiile publice am aflat că echipa tehnică a anulat frâna pe cabină. Ca și cum dumneavoastră mergeți cu mașina și anulați frâna”, spune specialistul.
De obicei, dacă se întâmplă să se rupă un cablu, cabina ar trebui să se oprească. Lucru care nu s-a întâmplat în Italia.
„Cabina are pe lângă frâna principală din stația motrică încă o frână de siguranță. Ruperea cablului declanșează automat căderea frânelor pe cabină și cabina se oprește. Faptul că au anulat sau au blocat acest sistem este clar vină exclusiv umană”, mai spune Ion Rupa.
La instalațiile din Poiană, iarna trecută, acesta fiind și sezonul cel mai aglomerat, au fost 2,2 milioane de treceri. „În Poiană știm după cititoarele pe care se intră. De câțiva ani intrați cu un card și cardul deschide turnicheții ca la metrou și validează fiecare trecere”, explică directorul.
„99,99% suntem siguri în privința echipamentelor noastre”
Compania care are telefericele din Poiană spune că are operatori cu experiență care lucrează după manual. „Trebuie să respectăm manualele de operare, sunt proceduri clare. 99,99% suntem siguri în privința echipamentelor noastre, 100% nu poți fi sigur, că poate apărea o pană sau altceva. Însă în Italia a fost o greșeală impardonabilă. Se putea întâmpla să nu funcționeze sistemul de frânare, dar dacă tu voluntar l-ai anulat, înseamnă că îți asumi o mare greșeală și o mare răspundere.”, mai spune acesta.
Sistemele de frână sunt un sistem important de siguranță și sunt mereu sub atenția operatorilor.
Instalații vechi de 40 de ani
„Săptămânal se trage frâna să vedem dacă funcționează, apoi sunt probele care se fac în sarcină, cu tragerea frânei pe cabină. Eu n-am auzit nicăieri în țară, la colegi, să se facă o asemenea prostie. Nu am auzit! Că și noi avem instalații, din păcate, destul de vechi, de 40 de ani”, mai spune Ion Robu.
Două dintre primele telecabine date în folosință în România sunt administrate de Ana Teleferic - Tâmpa și Kanzel, din 1971. Construcția de astfel de instalații a continuat până în 1982, ultimele date în folosință fiind Babele-Peștera și Capra Neagră.
Construcția de instalații prin cablu a făcut parte dintr-o strategie națională de dezvoltare turistică. Pe lângă construcția de teleferice, a fost înființată și catedra „Exploatări forestiere” care avea inclusă și disciplina „Funiculare forestiere”, la Facultatea de Silvicultură din Brașov.
Potrivit site-ului Metrou Ușor, printr-un parteneriat româno-italian s-au construit șapte din cele nouă instalații de telecabină. Italienii de la „Ceretti e Tanfani Milano” au făcut studiile de fezabilitate și proiectarea și tot ei au asigurat specialiștii pentru instruirea studenților.
Verificări zilnice, săptămânale, anuale
„Avem personal autorizat, calificat și cu vechime destul de mare. Există revizorul de linie care trebuie să verifice linia, există un șef de instalație care participă la probele care se fac”, mai spune Ion Robu.
Se fac proceduri zilnice, săptămânale, lunare, autorizări anuale. E un întreg lanț și cea anuală făcută de CNCIR este mai complexă, probe cu sarcină, fără. Ion Rupa, director Ana Teleferic:
Compania care gestionează majoritatea telefericelor de pe Valea Prahovei și care se descrie ca fiind „lider național în transportul prin cablu” este S.C. Teleferic Prahova S.A. Aceasta administrează zece instalații din Sinaia, Bușteni și Predeal, care au o capacitate de peste 7.000 de persoane pe oră și o lungime de peste 17 kilometri.
Contactați de Libertatea, reprezentanții companiei nu au dorit să dea detalii despre măsurile de siguranță întreprinse.
