Vladimir Putin ar putea declanșa cel mai mare dezastru nuclear din Europa la centrala din Zaporojie

Cuprins:

O chestiune de siguranță pentru Europa

În timp ce Ucraina comemorează marți patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, centrala nucleară din Zaporojie rămâne sub ocupație rusească.

Statutul acestei instalații – cine o operează, cine o securizează și cum este monitorizată – nu este doar o chestiune de suveranitate, ci și de siguranță a întregii Europe.

Anna Davis, expertă în politici și strategii în domeniul nuclear, avertizează pentru The Sun că „un milion de lucruri ar putea merge prost” la centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Acest avertisment vine în contextul în care regimul de la Moscova folosește centrala nucleară din sudul Ucrainei ca „monedă de schimb pentru a obține concesii maxime” din partea conducerii de la Kiev.

„Atât de multe lucruri ar putea merge prost”, insistă Anna Davis.

Potențiale riscuri

Experta menționează o listă lungă de riscuri, de la tacticile Rusiei de a ascunde informații de inspectorii internaționali aflați la fața locului până la o simplă eroare umană.

„Este imposibil de spus cum ar putea arăta un accident nuclear. Putem considera că nu ar arăta, în mod cert, exact ca la Cernobîl, dar ar fi totuși unul dintre cele mai grave dezastre umanitare din Europa”, afirmă Davis.

Situată în orașul Enerhodar, pe malul stâng al fluviului Nipru, centrala nucleară din Zaporojie este ocupată din 4 martie 2022, iar angajații de acolo sunt ținuți ostatici. Este vorba de prima centrală nucleară funcțională capturată în istorie într-o zonă de război.

Din septembrie 2022, cele șase reactoare ale centralei au fost plasate în diferite stări de oprire, depinzând de linii electrice externe fragile și de personalul ucrainean redus la minimul necesar pentru a opera instalațiile.

„Întrebările despre ce s-ar putea întâmpla în caz de accident se bazează pe experiențele istorice de la Cernobîl și Fukushima. Am mai experimentat acest lucru de două ori. Așadar, este firesc să ne întrebăm: «S-ar putea repeta aceeași situație?»”, observă Anna Davis.

Cel puțin 13 țări, inclusiv Rep. Moldova și România, ar putea fi afectate în cazul unei scurgeri radiații

Folosind date meteorologice și un model de dispersie atmosferică, un grup de cercetători a simulat modul în care s-ar putea propaga radiațiile în cazul unui accident major. Studiul a fost publicat în revista Military Medicine.

În cea mai mare parte a Europei, nivelurile de contaminare ar rămâne probabil relativ scăzute, sugerează studiul. În schimb, în zonele din imediata vecinătate a orașului Zaporijie, nivelurile de contaminare ar putea fi extrem de ridicate.

În unele scenarii, nivelurile de radiații sunt comparabile cu cele înregistrate în anumite părți ale Japoniei după dezastrul de la Fukushima și suficient de ridicate pentru a justifica evacuări și o monitorizare pe termen lung a sănătății.

Studiul indică, de asemenea, că anumite părți din Balcani și Italia ar putea fi afectate de concentrații mari de radiații în anumite condiții meteorologice.

Anterior, Institutul Hidrometeorologic Ucrainean a cartografiat norul de radiații provenit de la o potențială scurgere, arătând că acesta ar putea ajunge până la granița cu Austria.

Un total de 13 țări ar putea fi afectate, și anume Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, România, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia și mare parte din vestul și sudul Rusiei.

Riscurile nu sunt teoretice

Până în prezent, riscurile nu au fost doar teoretice. Bombardamentele asupra orașului Enerhodar și distrugerea barajului Kahovka, care a compromis nivelul apei din rezervorul folosit pentru răcirea centralei nucleare, au crescut masiv amenințările.

Comparând ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl cu o posibilă scurgere radioactivă la Zaporojie, Anna Davis remarcă următoarele aspecte: „Marea diferență este că vedem pentru prima dată când un stat ocupă o centrală nucleară a unui alt stat. Până acum, acest lucru nu a fost luat în considerare în dreptul internațional ca o posibilitate. Am luat în considerare atacurile teroriste împotriva centralelor electrice, (…) am luat în considerare, de asemenea, furtul de deșeuri radioactive și utilizarea acestora pentru a fabrica bombe murdare, dar în termeni de actori non-statali”.

„Marele avertisment este că aceasta nu este o centrală nucleară oarecare și acesta nu este un ocupant oarecare”, punctează experta.

O pradă vitală de război

Ocupația rusească nu este doar militară, ci și corporativă. Rosatom, corporația nucleară a statului rus, este un beneficiar al capturării centralei.

Anul trecut, regimul de la Moscova și-a confirmat planurile pe termen lung ca Rosatom să preia controlul asupra centralei și să o conecteze la propria rețea electrică. Prin urmare, este puțin probabil ca Rusia să renunțe la această pradă vitală de război.

Și totuși, există o serie de calcule pe care ar trebui să le facă mai întâi. Davis notează că Rosatom nu poate pur și simplu să repornească reactoarele – nici legal, nici tehnic.

Și o posibilă monedă de schimb

Centrala rămâne oficial în proprietatea Ucrainei, în timp ce reactoarele sale folosesc combustibil nuclear de origine americană. Aceasta înseamnă că orice încercare a Rusiei de a le opera ar putea încălca legislația americană și ar putea declanșa un răspuns internațional.

Toate cele șase reactoare sunt în prezent în stare de oprire la rece, o situație care ar necesita un proces complex, atent monitorizat, pentru a fi inversată. Repornirea lor s-ar confrunta cu obstacole tehnice, mai ales având în vedere că Rosatom nu a fost implicată în întreținerea sau modernizarea centralei de zeci de ani.

Deși reactoarele se bazează pe modele din epoca sovietică, familiare inginerilor ruși, sistemele cheie de control, protecție și monitorizare, precum și tipurile de combustibil, au fost modernizate de atunci sub supraveghere ucraineană.

„Rusia folosește centrala electrică ca monedă de schimb pentru a obține concesii maxime din partea Ucrainei. Aceasta este mentalitatea de la Kremlin”, conchide Anna Davis.