Vladimir Putin nu vrea negocieri de pace și ar putea opri războiul doar dacă îi sunt îndeplinite toate condițiile: „Obiectivele maximaliste” ale liderului rus

Prima rundă de discuții de pace trilaterale SUA – Ucraina – Rusia s-a încheiat sâmbătă, la Abu Dhabi. Dacă americanii și ucrainenii au evaluat discuțiile ca fiind constructive, chiar „foarte constructive”, în opinia emisarului special pentru pace Steve Witkoff, rușii au păstrat deocamdată tăcerea.

O nouă rundă de negocieri, potrivit Washingtonului și Kievului, este prevăzută să aibă loc duminica viitoare, pe 1 februarie, tot la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite.

Vladimir Putin nu este interesat de o pace reală și durabilă

Între timp, un oficial american a declarat sub rezerva anonimatului pentru Axios că discuțiile de la Abu Dhabi ar putea fi un pas către o întâlnire trilaterală între Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

Totuși, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington D.C., Kremlinul nu este interesat de pace, cel puțin până când nu îi sunt satisfăcute cererile maximaliste.

ISW atrage atenția că regimul de la Moscova răspunde la negocierile în curs rostogolind întruna „obiectivele inițiale maximaliste de război”, „încercând în același timp să transfere retoric vina pentru propria reticență asupra Ucrainei”.

„Formula de la Anchorage” și „cauzele profunde”

ISW dă ca exemplu o declarație a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a cerut, înainte de discuțiile de la Abu Dhabi, implementarea „formulei de la Anchorage”.

„Oficialii de la Kremlin încearcă adesea să exploateze lipsa de claritate asupra rezultatului summitului americano-rus din Alaska, din august 2025, pentru a susține că la summitul respectiv s-a ajuns la o înțelegere și la un acord comun americano-rus pentru a pune capăt războiului din Ucraina și pentru a prezenta acordul în moduri din care să beneficieze Rusia, inclusiv prin mascarea propriilor eforturi de a împiedica procesul de pace”, semnalează experții în securitate de la ISW.

Kremlinul cere frecvent ca un acord de încetare a războiului să abordeze „cauzele profunde”, o formulă aleasă pentru a reaminti condițiile maximaliste puse inițial de liderul rus Vladimir Putin și de acoliții săi.

„Cauzele profunde” nu se referă doar la Ucraina, ci și la NATO. Înainte de a declanșa invazia la scară largă, Putin a cerut retragerea NATO pe aliniamentul din 1997, adică din toate statele membre care s-au aflat cândva sub controlul Uniunii Sovietice și au aderat la alianța occidentală de apărare, inclusiv România.

Acuzații inventate pentru a deturna atenția

Kremlinul i-a acuzat adesea pe ucraineni de atacuri pentru a deturna vina de la Rusia în cazul blocării negocierilor, cel mai recent pretinzând un atac cu drone împotriva unei reședințe de stat folosite de Vladimir Putin.

Fiecare acuzație a fost făcută în momente în care negocierile de pace păreau că avansează. De exemplu, presupusul atac cu drone de la reședința de stat din Novgorod a fost anunțat de ruși imediat după întâlnirea de la Mar-a-Lago dintre Trump și Zelenski.

Kremlinul atacă sălbatic în timp ce pretinde că vrea pace

În paralel cu aceste acuzații nefondate, Kremlinul își întețește atacurile aeriene împotriva Ucrainei, vizând în ultimul timp infrastructura energetică. Alte două atacuri masive au fost efectuate în contextul discuțiilor de la Abu Dhabi, în noaptea de vineri spre sâmbătă și în noaptea de sâmbătă spre duminică, omorând civili și lăsând orașe fără electricitate și fără încălzire termică.

Kremlinul continuă să-și demonstreze reticența de a se angaja în negocieri de bună-credință pentru a pune capăt războiului din Ucraina, respingând în mod constant și explicit o pace în orice alți termeni decât în cei dictați de Moscova. În timp ce se eschivează, Kremlinul prezintă Ucraina drept un impediment în procesul de pace, conchide ISW.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE