• Autoritățile chineze au ascuns în mod deliberat gravitatea situației, astfel că mobilizarea generală a fost întârziată și a început abia după trei săptămâni de la primul semnal de alarmă, arată Der Spiegel.
  • Dacă mai vinovate sunt autoritățile locale sau cele de la Beijing și dacă pandemia mondială putea fi totuși prevenită prin măsurile luate în Wuhan nu poate fi stabilit decât de o anchetă internațională la fața locului, una pe care Beijingul o exclude însă.
  • Peste 315.000 de persoane au murit în întreaga lume, iar experții și chiar autoritățile avertizează că cifra reală a deceselor este, de fapt, mult mai mare. Aproape 1.100 de oameni au murit în România din cauza coronavirusului. Epidemia este urmată de o criză economică severă, care va afecta zeci de milioane de oameni.

În dimineața zilei de 20 decembrie 2019, Chen Qingbo, un vânzător de pește din Wuhan, s-a apucat să își curețe taraba din piață ca de obicei, fără să aibă habar că este purtătorul unui virus pe care omenirea nu îl mai văzuse vreodată și care urma să declanșeze o tragedie globală.

Chen lucra, de obicei, în fiecare zi a săptămânii, dar și în weekend, o muncă grea, pentru a-și întreține mica afacere. “Vineri însă”, spune el pentru Der Spiegel, “m-am simțit, în mod ciudat, obosit și descurajat”.

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul
Recomandări
Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Bărbatul a continuat să muncească sâmbătă și duminică, dar luni a fost pur și simplu incapabil să iasă din casă.

Starea lui s-a înrăutățit, medicul suspectând o infecție virală, iar joi a fost nevoit să se interneze în Spitalul Central din Wuhan.

Patru zile mai târziu, Chen se zbătea între viață și moarte.

Dintr-un eșantion luat din plămânii bărbatului, un laborator din Shanghai a reușit în cele din urmă să deslușească genomul unui nou virus: SARS-CoV-2, cauza pandemiei care se pregătea să se extindă cu repeziciune în toată lumea.

Oricum, pe 20 decembrie, în ziua în care Chen s-a îmbolnăvit în Wuhan, aproape nimic nu sugera că o adevărată catastrofă se conturează la orizont.

Ca toate orașele din China, Wuhan se pregătea de sărbătoarea Noului An Chinezesc. Companiile plănuiau petreceri, muncitorii și studenții cumpărau bilete pentru a se întoarce acasă, iar oficialii Partidului Comunist pregăteau reuniunea anuală a legislatorilor municipali și regionali.

Totul s-a schimbat în scurt timp.

Primul pacient?

21 de zile irosite la Wuhan. O reconstituire pas cu pas a evenimentelor, care arată ce a făcut China în momentele când s-a declanșat o tragedie globală
Wuhan este o metropolă uriașă din centrul Chinei, conectată strâns de restul orașelor din țară și de restul lumii FOTO: EPA
„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare
Recomandări
„Filozofia” lui Călin Georgescu și marea răzbunare

Nu se știe deocamdată când și unde anume s-a infectat prima persoană, dar se presupune, cu un grad mare de siguranță, că sursa inițială a patogenului este liliacul și că noul coronavirus, așa cum este cunoscut, a sărit la om într-un singur pas cândva în toamna lui 2019, scrie Der Spiegel.

E un lucru relativ neobișnuit. În general, un virus care provine de la animale are nevoie de un proces mai lung de adaptare înainte de a ajunge să fie transmis de la om la om.

În general, oamenii trebuie să fie infectați în mai multe rânduri înainte ca patogenul să sufere o mutație pentru a deveni capabil să treacă de la om la om. Dar SARS-CoV-2 a urmat o altă cale.

Cercetătorii cred că de vină este o secvență genetică specifică, cea care a permis răspândirea atât de facilă a virusului.

Oamenii de știință au două ipoteze pentru începutul pandemiei.

Este posibil ca acea secvență genetică să fi fost adăugată la virus în momentul în care acesta se afla încă în animalul gazdă – liliac, pangolin sau raton – astfel că prima persoană infectată a fost imediat capabilă să transmită virusul altui om.

Altă ipoteză este cea în care un precursor circula neobservat deja de luni întregi, dar nu era deosebit de contagios înainte de adăugarea noii secvențe.

Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit
Recomandări
Concluziile tragediei aviatice de la Letca Nouă. Cum au murit pilotul și tânăra de 28 de ani care primise zborul drept cadou de la iubit

În orice caz, contactul apropiat dintre oameni și animale a oferit mediul ideal pentru trecerea virusului la oameni. Iar acele condiții erau întrunite de piața din Wuhan.

Pe 26 decembrie, când vânzătorul de pește Chen Qingbo ajungea la Spitalul Central din Wuhan, pneumologa Zhang Jixian se întâlnea, la rândul ei, cu virusul, la o altă clinică din Wuhan.

O pacientă în vârstă, care avea febră, tușea și avea dificultăți de respirație, fusese testată pentru gripă și alte afecțiuni asemănătoare, dar rezultatele ei veniseră negative.

Doctorița a cerut o tomografie care a arătat că pacienta suferea de o pneumonie gravă și neobișnuită.

Cazurile încep să apară

O zi mai târziu, departamentul neurologic i-a cerut ajutorul lui Zhang pentru tratarea unui alt pacient care avea simptome similare. Tomografia acestuia a dezvăluit că și acesta avea o pneumonie severă. Doctorii au aflat mai apoi că femeia și bărbatul erau căsătoriți.

“Am simțit că ceva e în neregulă”, a declarat ulterior Zhang pentru agenția Xinhua.

Doctorița a aflat că cei doi pacienți fuseseră aduși la spital de fiul lor, așa că l-a convins și pe acesta că facă o analiză, deși nu avea simptome.

Tomografia a arătat că fiul avea leziuni pulmonare similare cu cele ale părinților, iar pentru Zhang, asta însemna un singur lucru: “o boală contagioasă”.

După alte câteva teste, ea a mai înțeles că “virusul nu era unul obișnuit”. Așa că în aceeași zi a raportat concluzia către autorități.

În acest timp, oameni care prezentau aceleași simptome apăreau la alte spitale din oraș. Cei mai mulți aveau un lucru în comun. Asemenea lui Chen Qingbo, erau comercianți, furnizori sau clienți ai pieței Huanan din oraș.

Înainte de a fi închisă de autorități, aceasta consta din două hale mari, separate de o stradă. Fiecare hală avea zeci de tarabe, iar taraba lui Chen era situată în partea de est a pieței, acolo unde se vindeau pește și fructe de mare.

Într-un alt colț al pieței, în partea de vest, pe tarabe erau de vânzare alte animale: carne de șarpe, vulpe și salamandră, dar și scorpioni, crocodili, hârciogi vii, pui de lupi sau civete, o carnivoră mică despre care se crede că ar fi fost la originea SARS, coronavirusul ceva mai vechi, care s-a răspândit în China în 2002.

În piețele precum cea din Wuhan, animalele sunt îngrămădite în cuști, în condiții oribile, iar imaginile surprinse acolo înainte de închiderea pieței, pe 1 ianuarie, sunt greu de privit.

“Se spune că ar fi vândut și pangolini acolo”, afirmă Chen Qingbo. “Dar eu nu i-am văzut. Nu am ajuns la acele tarabe. Mi se pare că animalele sălbatice sunt murdare și mi-e teamă de ele”, adaugă ea.

21 de zile irosite la Wuhan. O reconstituire pas cu pas a evenimentelor, care arată ce a făcut China în momentele când s-a declanșat o tragedie globală
Piețele chineze, aici una în Guangzhou, funcționează acum după reguli mult mai stricte FOTO: EPA

Partea de est a pieței, prin comparație, era o piață normală. “Chiar și toaletele erau ok, spălate în fiecare zi”, spune Qingbo.

În stare critică

După ce a ajuns la Spitalul Central, starea de sănătate a vânzătorului de pește s-a înrăutățit. Nu mai putea să stea în picioare, iar temperatura lui a ajuns la 39,8 grade Celsius. A intrat în panică atunci când doctorul i-a arătat tomografia.

Pe 30 decembrie, Chen și-a pierdut conștiența. Medicii au fost nevoiți să îi anunțe familia că este în stare critică.

Totuși, la momentul respectiv, personalul medical avea doar o idee vagă despre pericolul pe care îl prezenta virusul.

Cu câteva zile mai devreme, Spitalul Central din Wuhan trimisese un eșantion de la un pacient care avea simptome similare la un laborator genetic din Guangzhou. Pe 27 decembrie, laboratorul i-a anunțat că au rezultatele și că este un nou tip de coronavirus, a declarat un medic al spitalului pentru publicația Caixin.

Pentru că cei mai mulți infectați au simptome ușoare sau nu au deloc, oamenii de știință cred acum că la momentul respectiv, virusul se răspândise deja la scară largă. În Wuhan și dincolo de acest oraș.

Câteva luni mai târziu, doctorii francezi care au analizat eșantioane mai vechi de la diverși pacienți au descoperit că un om de lângă Paris s-a infectat cu noul coronavirus pe 27 decembrie.

Cred că cu cât căutăm mai mult cu atât vom găsi cazuri mai timpurii.

Thomas Briese, profesor epidemiolog la Columbia University Medical Center în New York:

Experții francezi și britanici au făcut așa ceva, analizând baza de date în care se află mii de eșantioane de virus din întreaga lume. Au concluzionat, din diversitatea genetică a acestor eșantioane, că virusul s-a transmis în mod extensiv în întreaga lume încă din prima fază a pandemiei.

Identificarea virusului

“Nu cred că răspândirea virusului în întreaga lume ar fi putut să fie împiedicată”, spune Gérard Krause, șeful departamentului de epidemiologie de la Centrul Helmholtz pentru Cercetare în domeniul Bolilor Infecțioase.

Dar, spune Torsten Feldt, medic specialist în boli infecțioase la Spitalul Universitar din Düsseldorf, numeroase vieți ar fi putut fi salvate printr-o carantină impusă mai devreme.

În după-amiaza zilei de 30 decembrie, Ai Fen, șefa serviciilor de urgență de la Spitalul Central din Wuhan, a primit rezultatele pentru testul efectuat altui pacient.

Testul fusese derulat de un laborator din Beijing, numit CapitalBio, iar doctorița a considerat că rezultatul este neliniștitor. Acesta spunea, clar: “coronavirusul SARS”.

SARS a apărut din senin la începutul anilor 2000, o boală infecțioasă cu potențialul de a declanșa o pandemie. A ucis 774 de persoane înainte de a fi oprită. Dar de ce s-ar fi întors?

“Eram așa de speriată că am început să transpir”, a relatat ulterior Ai. Ea și-a informat superiorii, apoi a trimis rezultatul, împreună cu tomografia, unor colegi, pentru a le spune tuturor să fie precauți.

Mesajul lui Ai a ajuns și la colegul ei, Li Wenliang, un oftalmolog aflat la etajul trei al Spitalului Central.

Li Wenliang a încercat să tragă un semnal de alarmă încă din decembrie FOTO: Weibo
Li Wenliang a încercat să tragă un semnal de alarmă încă din decembrie FOTO: Weibo

La 5.43, el a folosit serviciul de mesagerie WeChat pentru a-și informa prietenii de la facultate despre apariția unui presupus focar de SARS.

O oră mai târziu și-a corectat mesajul, spunând că în vreme ce infecția cu coronavirus este sigură, tipul acestui coronavirus nu a fost confirmat definitiv.

S-a dovedit ulterior că patogenul este foarte asemănător cu SARS. Nu chiar atât de mortal, dar mult mai contagios. Iar medicii, Ai și Li, au avut dreptate când au trimis mesajele de avertizare.

Pe 31 decembrie, oficiali în costume de protecție au început să dezinfecteze piața Huanan. În acest timp, agenția de sănătate publică locală lansa primul avertisment public în privința acestei boli.

“În Wuhan”, spunea avertismentul, “au apărut 27 de cazuri de «pneumonie provocată de cauze necunoscute». Până acum, mai preciza declarația, nu există cazuri de transmitere de la om la om”.

Ultima informație a venit ca o asigurare pentru doctori, cercetători și oficiali din întreaga lume și părea și perfect plauzibilă. Noile virusuri au tendința de a se răspândi foarte greu la început.

21 de zile pierdute

În ciuda faptului că era plauzibilă, informația era incorectă. SARS-CoV-2 s-a dovedit o excepție. Descoperirile ulterioare au arătat că o astfel de transmitere de la om la om începuse deja de mult.

21 de zile au trecut însă până când guvernul chinez a admis în mod public acest lucru. Trei săptămâni care au contribuit imens la epidemia locală, care a crescut ulterior într-o pandemie.

Shi Zhengli este cea mai bună expertă de la Institutul de Virusologie din Wuhan. Se afla la o conferință la Shanghai în momentul în care a primit un telefon urgent din Wuhan, în care i se cerea să lase totul baltă și să vină urgent în oraș, unde șapte pacienți prezentau simptome asemănătoare SARS.

Shi este o virusologă cunoscută în întreaga lume și este poreclită “femeia liliac”, pentru cercetarea derulată de-a lungul timpului pe animale.

Echipa ei a petrecut următoarele zile analizând stuctura genetică a virusului, iar Shi s-a temut inițial că un eșantion ar fi putut scăpa accidental din laboratorul ei.

Probleme la raportare

Laboratorul lui Shi nu era singurul unde cercetătorii chinezi munceau din greu pentru a defini structura genetică a noului coronavirus. Lan Ke, directorul unui alt laborator de virusologie de la Universitatea din Wuhan, a primit pe 2 ianuarie eșantioane de la doi pacienți.

Pe 3 ianuarie, echipa sa a detectat primul fragment ARN al virusului și a descoperit că acesta nu există în baza de date a virusurilor cunoscute.

Pe 11 ianuarie, Centrul Clinic de Sănătate Publică din Shanghai a publicat în premieră secvența genetică a patogenului. Aceasta fusese detectată în urma analizării unui eșantion luat din plămânii vânzătorului de pește din Wuhan. A doua zi, centrul a fost închis temporar de autoritățile chineze. Nu a fost oferit nici un motiv pentru această măsură.

Pe 31 decembrie, Chen Qingbo a fost transferat de la Spitalul Central din Wuhan la Spitalul Jinyintan, primul dintre marile spitale care urmau să fie dedicate exclusiv bolnavilor cu coronavirus.

Vânzătorul de pește a ajuns la terapie intensivă. Nu știe, deși este foarte posibil – dacă a fost unul dintre cei 41 de pacienți aleși de specialiști pentru a fi parte a studiului ce urma să fie publicat trei săptămâni mai târziu în jurnalul medical The Lancet. Chiar și acum, acest studiu rămâne unul dintre cele mai importante din faza inițială a crizei.

Din fericire pentru el, Chen și-a revenit. Așa că a început să primească tot felul de vizite de la oficiali și specialiști în sănătate.

Spune că aceștia îi arătau legitimațiile și îi puneau întrebări. “Nu mai știu cine erau și ce voiau. Doar le vedeam ochii în spatele ochelarilor groși de protecție”, spune Chen.

Își aduce însă aminte mai exact de primarul din Wuhan, care i-a vizitat salonul pe 6 ianuarie. “După ce acesta a plecat, asistentele ne-au spus că guvernul va plăti tratamentul. Și în scurt timp, toate costurile ne-au fost rambursate.

Pe 3 ianuarie, oficialii din Wuhan au raportat 44 de pacienți cu infecții virale pulmonare neidentificate, inclusiv 11 cazuri serioase, precum cel al lui Chen. Dar numărul nu reflecta cu adevărat amploarea crizei. Mulți medici aveau probleme în a raporta numărul de noi infecții către autorități.

Sistemul de raportare este un element-cheie al unor reguli stricte elaborate în China pentru controlul epidemiilor. A fost introdus după apariția SARS și cere spitalelor să raporteze cazurile suspecte către guvern fără întârziere.

Sistemul e destul de ”simplu”, a declarat un doctor pentru revista Caixin.

“Înainte de apariția coronavirusului, când descopeream un caz de hepatită B sau altă boală infecțioasă gravă, puteam să introducem diagnosticul direct. Deschideam un formular de raport, pe care îl completam, apoi bifam OK și îl încărcam”, a spus el.

Amestecul autorităților

Acest sistem a oferit Chinei posibilitatea de a lansa avertismente rapide la izbucnirea focarului de gripă aviară din 2003 și, în 2019, la două cazuri pneumonie virală din Mongolia.

Dar în Wuhan, el nu a mai funcționat.

Autoritățile au început să ceară spitalelor să clarifice întâi fiecare caz în parte cu autoritățile locale înainte de a le încărca în sistemul național.

La începutul lui ianuarie, oamenii de știință de la mai multe laboratoare genetice au primit apeluri de la autoritățile sanitare din provincia Hubei. Li s-a cerut să oprească analizele pe care le desfășurau și să distrugă eșantioanele pe care le primiseră.

Apoi li s-a spus: “Dacă mai derulați teste în viitor, trebuie să ne anunțați pe noi”, a relatat un om de știință pentru Caixin.

Pe 29 decembrie, Spitalul Central din Wuhan trimisese un raport cu patru cazuri de coronavirus la autoritățile locale pentru evaluare. Șeful direcției de sănătate le-a spus că le va răspunde rapid, mai ales că mai primise alte rapoarte de la alte clinici.

Două zile mai târziu, doctorii au întrebat care sunt rezultatele și li s-a spus să aștepte. Pe 3 ianuarie, au întrebat dacă ar trebui să încarce aceste cazuri în sistemul național, dar li s-a spus încă o dată să aștepte.

Cel mai important eveniment politic al anului era iminent. Pe 6 ianuarie urma să înceapă o sesiune a parlamentului regional, iar Congresul din Hubei urma și el să se reunească pe 11 ianuarie.

Guvernul regional a cerut, prin urmare, ca orice raportare a bolilor în sistemul național să fie făcută cu “precauție”. Raportările trebuiau verificate nu doar cu autoritățile sanitare locale, ci și cu oficialii guvernamentali municipali și regionali.

Autoritățile făceau tot ce puteau pentru a ține și publicul, și guvernul central în ceață cu privire la adevărata amploare a epidemiei – cel mai probabil pentru a nu întrerupe cele două sesiuni parlamentare. Ar putea fi și din dorința de a nu transmite vești proaste. În special la Beijing.

Cei mai vocali doctori, Ai Fen și Li Wenliang fuseseră deja reduși la tăcere.

Pe 2 ianuarie, Ai a primit “o mustrare dură, fără precedent”, așa cum a spus chiar ea mai târziu într-un interviu. Pe 3 ianuarie, Li a fost interogat de poliție și forțat să promită în scris că nu va mai răspândi “zvonuri”. S-a întors la spital, unde s-a infectat cu virusul pe 8 ianuarie.

În timp ce autoritățile încercau să minimalizeze criza, tot mai mulți oameni infectați se prezentau la spitale.

Doctorița de la spitalul din Wuhan care a spus că autoritățile au oprit-o pe ea și pe colegii ei să avertizeze lumea în privința pericolului coronavirusului a dispărut
Ai Fen, doctorița de la spitalul din Wuhan

Direcția locală de sănătate a raportat doar 59 de cazuri pe 5 ianuarie, iar pe 11 ianuarie vorbea chiar despre “41 de cazuri diagnosticate”. Oficialii susțineau chiar că “nu au mai apărut cazuri noi” de pe 3 ianuarie.

În ciuda tuturor dovezilor, autoritățile au mai spus că nu există nici o indicație cum că noul coronavirus se transmite de la om la om.

Răspunsuri evazive

Veștile proaste au ajuns oricum la Beijing, în ciuda minciunilor spuse de autoritățile din Wuhan.

Virusologul Gao Fu, șeful Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din China, își făcuse un obicei din a scana internetul înainte de culcare, pentru indicații despre vreun posibil focar de boală infecțioasă.

Pe 30 decembrie, Gao a dat peste niște zvonuri despre un raport intern al Comisiei pentru Sănătate din Wuhan despre apariția unei boli pulmonare neidentificate. A sunat un oficial local și a fost exasperat de răspunsurile evazive primite.

A doua zi, Gao a trimis o echipă de experți în Wuhan. Biroul din Beijing al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a fost anunțat oficial în aceeași zi.

Imediat după aceea, Gao a vorbit la telefon cu Robert Redfield, omologul său din China, care era în vacanță în acel moment. Redfield a fost foarte tulburat de mesajul lui Gao. Potrivit unui articol din New York Times, lucrurile erau atât de serioase încât, într-o convorbire ulterioară cu Redfield, Gao a izbucnit în plâns.

În acest timp, oficialii din Wuhan au continuat să minimalizeze situația. “Au spus că evoluția bolii este ușoară, nu foarte diferită de gripa sezonieră”, a declarat un membru al unei echipe de experți de la Beijing care a ajuns în Wuhan.

Autoritățile locale au dat chiar un ordin ca singurii pacienți numărați să fe cei care au fost personal la piața Huanan sau aveau o conexune directă cu un vizitator al pieței. Drept urmare a acestui ordin, un număr tot mai mare de infecții a dispărut din statistici.

Și, deși Beijingul era conștient de situație, modelul de raportare nu s-a schimbat. Iar autoritățile din Wuhan au continuat să mintă, scrie Der Spiegel.

Pe 11 ianuarie, au raportat că nu a existat nici un caz de cadru medical infectat, deși în discuțiile de pe internet doctorii susțineau altceva.

De aceea, epidemiologa Li Lanjuan a raportat îngrijorarea sa către Comisia Națională de Sănătate și a cerut permisiunea de a plecat spre Wuhan imediat. Oficialii de la Beijing au fost de acord.

Pe 18 ianuarie, Li a plecat spre Wuhan cu alți cinci epidemiologi. Abia după această vizită, a treia a unei delegații de experți de la Beijing, a aflat lumea ce se întâmpla de fapt în Wuhan.

Delegația a vizitat mai multe spitale, piața Huanan și Centrul pentru Controlul Bolilor, aflat la doar 300 de metri distanță de piață. Experții nu mai aveau nici o îndoială cu privire la transmiterea bolii de la om la om sau cu privire la infectarea personalului medical.

Într-o întâlnire confidențială, Li a cerut activarea nivelului cel mai înalt de alertă, rezervat în mod normal unor epidemii de holeră sau ciumă. A mai propus carantinarea orașului Wuhan. Mai erau doar câteva zile până la vârful sezonului de sărbătoare, iar teama era că boala se va răspândi în toată țara.

Închiderea unui oraș

Experții au zburat înapoi la Beijing pe 19 ianuarie, cu aceste recomandări. La miezul nopții au fost primiți de ministrul sănătății, iar a doua zi au asistat la o reuniune a cabinetului, unde au reiterat recomandările.

Cetățenii din Wuhan, supuși unor măsuri draconice de carantină FOTO: EPA
Măsuri stricte au fost introduse în Wuhan pentru controlul bolii. Cu întârziere FOTO: EPA

Abia atunci, pe 20 ianurie, într-o luni, chinezii și restul lumii au aflat vestea șocantă. Trei zile mai târziu, autoritățile au plasat orașul Wuhan în carantină.

În următoarele zile, carantina a fost extinsă pentru a cuprinde întreaga provincie Hubei. În jur de 60 de milioane de persoane au primit ordinul de a rămâne în case, în cea mai mare carantină impusă în întreaga istorie a omenirii.

În fața spitalelor se formaseră deja cozi lungi de oameni, în vreme ce camerele de gardă erau scene de panică și disperare. Ai Fen a declarat că în departamentul ei ajungeau zilnic peste 1.500 de pacienți, de trei ori mai mult decât cifra maximă obișnuită.

Peste 200 de angajați din cei 4.000 ai Spitalului Central din Wuhan s-au infectat.

Oftalmologul Li Wenliang, infectat de un pacient, a fost transferat la terapie intensivă și intubat. Pe 27 ianuarie a sfidat interdicția oficială privind discuțiile cu presa și a dat un interviu ziarului Cotidianul Tineretului din Beijing, prin internet.

Pe 5 și 6 februarie, situația sa s-a înrăutățit și mai mult și a fost conectat la aparate. Spitalul oferea detalii despre tratament pe platforma de microblogging Weibo.

În jur de 17 milioane de utilizatori au urmărit acest raport până târziu în noapte.

Cândva după ora 3 dimineață, medicii au pierdut lupta pe care o duceau pentru a salva viața colegului lor. Vestea a declanșat un uriaș val de simpatie. Sute de mii de oameni și-au exprimat durerea și furia pe internet.

Li, care a lăsat în urmă un fiu și o soție însărcinată, întruchipa exact idealul societății chineze, exact acel segment pe care Partidul se bazează: tineri, muncitori și educați. Ca mulți doctori, Li era membru al Partidului Comunist.

VIDEO Chinezii îl plâng pe doctorul care a avertizat asupra epidemiei de coronavirus! Publicațiile chineze au jucat alba-neagra cu moartea lui Li Wenliang
Chinezii îl plâng pe doctorul care a avertizat asupra epidemiei de coronavirus

Moartea lui Li, care a prevăzut pericolul, și-a avertizat prietenii și a fost pedepsit pentru eforturile sale, a zguduit mulți chinezi așa de mult încât pentru câteva zile unora li s-a părut că Partidul ar putea să își piardă controlul asupra societății.

Autoritățile au anunțat că au transmis condoleanțe familiei doctorului și că au început o anchetă pentru a elucida de ce fusese acesta sancționat. Câteva zile, guvernul a declarat că Li și alți 13 medici care muriseră din cauza COVID-19 sunt “martiri”.

Mobilizarea tuturor resurselor

În acest moment, statul și partidul mobilizau deja toate resursele disponibile pentru a controla epidemia.

Armata începuse construcția a două spitale de campanie cu peste 2.500 de paturi, terminând treaba în două săptămâni.

China și-a externat majoritatea pacienților cu COVID-19 FOTO: EPA
Spitalele din Wuhan erau asaltate de pacienți FOTO: EPA

Stadioanele și sălile de expoziții și convenții au fost și ele transformate în spitale de campanie. Iar în câteva zile, toate clădirile din Wuhan au fost pur și simplu închise. Oamenii partidului au fost plasați în fața blocurilor pentru a se asigura că nimeni nu iese în stradă.

Lumea privea cu uimire, la momentul respectiv, cum China își plasează în carantină milioane de cetățeni, iar majoritatea ziarelor occidentale au observat că un astfel de lucru ar fi de neimaginat într-o societate occidentală. Puțini știau atunci că Wuhan nu este doar locul de origine a virusului, dar și un tipar pentru măsurile ce vor fi luate în întreaga lume.

La 11 săptămâni după ce Wuhan a fost plasat în carantină, Wang Xinghuan, directorul unuia dintre cele mai mari spitale din oraș, vorbea în fața clinicii despre lecțiile crizei.

“Trei lucruri sunt esențiale: testarea riguroasă, izolarea imediată a cazurilor și purtarea măștilor”, a spus el.

El a mai precizat că unul dintre colegii americani din New York i-a spus că purtarea măștii este o problemă culturală.

Dar nu este o problemă culturală. E o prostie să nu porți mască.

Wang Xinghuan, director de spital din Wuhan:

În martie, o echipă internațională de epidemiologi a calculat că numărul infecțiilor ar fi fost de trei ori, de șapte ori sau chiar de 18 ori mai mare dacă China ar fi impus carantina o săptămână, două săptămâni sau trei săptămâni mai târziu.

Dar același studiu a estimat că numărul ar fi fost cu 66%, 86% sau chiar 95% mai mic dacă guvernul ar fi închis orașul cu o săptămână, două săptămâni sau trei săptămâni mai devreme.

În funcție de perspectivă, Beijingul poate fi apreciat pentru că a salvat lumea de la o catastrofă sau criticat pentru că a declanșat dezastrul pe care îl trăim.

În februarie, regimul a început să vorbească intens despre primul scenariu, acela în care Beijingul a salvat, evident, lumea.

Președintele Xi Jinping a susținut chiar că a vorbit încă de pe 7 ianuarie, într-un discurs în Biroul Politic, despre necesitatea prevenției și controlului bolii.

Textul discursului nu a fost dat publicității, dar surse anonime citate de Der Spiegel spun că Xi a subliniat doar că măsurile nu trebuie să afecteze “atmosfera festivă” dinaintea Noului An Chinezesc.

O campanie de PR

Determinarea momentului în care președintele Xi a aflat despre noul coronavirus este crucială pentru stabilirea responsabilității.

Președintele Chinei, Xi Jinping FOTO: HEpta
Președintele Chinei, Xi Jinping FOTO: HEpta

Există indicii că Beijingul a fost indus în eroare inițial de către guvernul regional și că guvernul central a înțeles gravitatea bolii abia la mijlocul lunii ianuarie.

Dar dacă Xi era conștient de existența problemei pe 7 ianuarie, atunci el este cel care este responsabil pentru că lumea a fost înșelată așa de mult timp cu privire la adevărata gravitate a bolii, observă revista germană.

Noul lider al Partidului Comunist din Wuhan – predecesorul său a fost demis în februarie – a propus în martie ca populația orașului să urmeze un soi de “cursuri de recunoștință”.

Partidul a și publicat o carte intitulată “2020: O bătălie împotriva epidemiei”, care aduce un omagiu presupusele eforturi ale lui Xi în lupta împotriva bolii.

Dar după un val de indignare pe internet, oficialii au renunțat la campanie.

Oricum, guvernul s-a putut baza pe declarații oficiale de peste granițe pentru a-și susține propria versiune asupra evenimentelor.

Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, s-a declarat “impresionat și încurajat de cunoștințele detaliate ale președintelui Xi asupra epidemiei”, ca urmare a unei vizite pe care o făcuse la Beijing la sfârșitul lui ianuarie.

Astfel de declarații sunt foarte folositoare pentru Beijing, atât pentru propaganda internă, cât și pentru campanie de PR internațional, care devine tot mai puternică.

Diplomații chinezi au folosit chiar și mesajele președintelui SUA Donald Trump, care pe 24 ianuarie anunța că China muncește din greu pentru controlul bolii, iar pe 7 februarie anunța că a vorbit cu președintele Xi și crede că acesta a coordonat foarte bine situația.

Între timp, atitudinea lui Trump s-a schimbat, iar acum acuză China că a mințit și a început să pună cifrele comunicate de Beijing sub semnul întrebării. Ba chiar susține că virusul ar fi putut scăpa dintr-un laborator din China, o referire la facilitatea în care lucrează Shi Zhengli, “femeia liliac”.

Aceasta a declarat în februarie că verificarea secvenței genetice în baza de date a laboratorului arată că noul virus nu a scăpat de acolo.

Teoriile conspirației

Unele teorii sunt incredibile, scrie Der Spiegel. Laureatul cu Nobel Luc Montagnier, unul dintre experții care a descoperit virusul care provoacă SIDA, a declarat la o televiziune franceză că SARS-CoV-2 a fost produs în laborator și conține o secvență genetică a virusului HIV.

21 de zile irosite la Wuhan. O reconstituire pas cu pas a evenimentelor, care arată ce a făcut China în momentele când s-a declanșat o tragedie globală
Donald Trump s-a transformat dintr-un avocat al lui Xi Jinping într-un critic FOTO: EPA

Cercetătorii l-au contrazis repede. “Montagier nu a spus că ambele secvențe genetice sunt găsite în mod frecvent în alte virusuri, inclusiv în coronavirusurile de la lilieci sau porumbei”, a declarat pentru Spiegel Yang Zhang, profesor de medicină computațională la Universitatea din Michigan.

Cel mai probabil scenariu este acela că cele două fragmente genetice au ajuns în același virus ca urmare a unui proces natural. Asta este ceea ce cred majoritatea virusologilor.

Este evident posibil ca un angajat al Institutului din Wuhan să fi fost infectat cu un virus natural de liliac, în ciuda măsurilor de protecție, dar este foarte improbabil, crede Robert Garry, de la Școala Universitară de Medicină.

Și serviciile de informații din SUA au ajuns la concluzia că virusul nu este făcut de mâna omului. China a refuzat în orice caz să permită o investigație internațională asupra originii virusului.

Fără un astfel de studiu, zvonurile vor continua să se răspândească.

O teorie absurdă spune chiar că virusul ar fi fost adus din afară. Chiar vânzătorul de pește din Wuhan tinde să o creadă.

Mulți prieteni cred, și eu la fel, că virusul a fost adus în Wuhan în timpul Jocurilor Militare Mondiale de toamna trecută. Atleții americani ar fi stat într-un hotel nu departe de piața Huanan și unii dintre ei ar fi suferit de o astfel de boală. Nu ar putea fi adevărat?

Chen Qingbo, primul pacient oficial:

Odată vindecat, Chen a fost externat din spital pe 11 ianuarie, înainte ca epidemia să ajungă la apogeu.

După ce a terminat și perioada de carantină, el a primit un mesaj de la medicul-șef al spitalului în care era rugat să doneze plasmă în scopuri ștințifice.

Chen a răspuns imediat și a mai fost la spital de cinci ori de atunci. Între timp și-a reluat treaba, dar nu mai vinde pește, ci legume și fructe, la o altă piață.

Ai Fen este încă șefa serviciilor de urgență de la Spitalul Central din Wuhan. Pe 10 martie a dat un interviu lung în care și-a manifestat regretul.

Regret că atunci nu am țipat cu toată puterea. M-am întrebat deseori ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi putut să dau timpul înapoi.

Ai Fen, doctoriță a Spitalului Central din Wuhan:

Declarațiile făcute pentru o publicație de stat au fost pe internet trei ore înainte de a fi șterse de cenzori. Dar nu înainte de a fi traduse în engleză, germană sau italiană și diseminate.

Și interviul oftalmologului erou Li Wenliang dat cu zece zile înaintea morții a fost șters de cenzori. Dar la câteva zile după acel interviu, doctorul a vorbit și cu revista Caixin, iar acest text mai poate fi găsit online.

“Cred”, spune el în acest articol “că într-o societate sănătoasă avem nevoie de mai mult de o singură voce”.

   

Urmărește cel mai nou VIDEO

Google News Urmărește-ne pe Google News

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Wow, ce mare s-a făcut fetița Elenei Udrea!! Eva Maria a fost fotografiată alături de tatăl ei, la un mall din București / FOTO
Unica.ro
Wow, ce mare s-a făcut fetița Elenei Udrea!! Eva Maria a fost fotografiată alături de tatăl ei, la un mall din București / FOTO
„Păpușa de la Glina” trăia la limita subzistenței, lângă groapa de gunoi, însă acum e o tânără frumoasă, cu o siluetă demnă de invidiat și o carieră de succes. Adina Asăvoaiei atrage toate privirile. Cele mai recente imagini
Viva.ro
„Păpușa de la Glina” trăia la limita subzistenței, lângă groapa de gunoi, însă acum e o tânără frumoasă, cu o siluetă demnă de invidiat și o carieră de succes. Adina Asăvoaiei atrage toate privirile. Cele mai recente imagini
Doliu imens în muzica și televiziunea românească. Artistul nostru a murit azi, iar familia a făcut un anunt sfâșietor: “Drum lin, tată drag...”
Libertateapentrufemei.ro
Doliu imens în muzica și televiziunea românească. Artistul nostru a murit azi, iar familia a făcut un anunt sfâșietor: “Drum lin, tată drag...”
Mesajul astrelor pentru zodii, 19 ianuarie 2025. Planuri mari pentru Fecioare, situație neprevăzută pentru Capricorni
FANATIK.RO
Mesajul astrelor pentru zodii, 19 ianuarie 2025. Planuri mari pentru Fecioare, situație neprevăzută pentru Capricorni
Bruce Willis, apariție rară în Los Angeles, în contextul incendiilor devastatoare. Cum a fost surprins fostul actor
Elle.ro
Bruce Willis, apariție rară în Los Angeles, în contextul incendiilor devastatoare. Cum a fost surprins fostul actor
Deși se afișează cu mașini și genți de lux, casa Biancăi Drăgușanu nu e deloc cum ți-ai imagina! Imaginile din apartamentul ei au ajuns virale pe internet / FOTO
Unica.ro
Deși se afișează cu mașini și genți de lux, casa Biancăi Drăgușanu nu e deloc cum ți-ai imagina! Imaginile din apartamentul ei au ajuns virale pe internet / FOTO
Filmul tragediei din Medgidia, unde o fetiță de nici 2 ani a murit strivită de canapea. Părinții o duceau la creșa ilegală pentru că nu există alta în oraș
Observatornews.ro
Filmul tragediei din Medgidia, unde o fetiță de nici 2 ani a murit strivită de canapea. Părinții o duceau la creșa ilegală pentru că nu există alta în oraș
Horoscop 19 ianuarie 2025. Scorpionii au nevoie de sprijinul celor din familie, pentru că fără ei nu are niciun farmec să facă ceea ce și-au propus
HOROSCOP
Horoscop 19 ianuarie 2025. Scorpionii au nevoie de sprijinul celor din familie, pentru că fără ei nu are niciun farmec să facă ceea ce și-au propus

Știri mondene

Știri România

RECOMANDĂRI