14 Oct. 2018 07:30

Azi e Sfânta Cuvioasă Parascheva. Tradiții și obiceiuri. Ce li se întâmplă oamenilor care lucrează azi

Distribuie

Credincioşii o sărbătoresc pe 14 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată ocrotitoarea Iaşului şi a Moldovei. Tradiţiile şi obiceiurile pentru această zi s-au păstrat de-a lungul timpului, iar Libertatea îţi spune ce nu ai voie să faci de Sfânta Parascheva.

În data de 14 octombrie a fiecărui an, credincioşii o prăznuiesc pe Sfânta Parascheva. În această zi, pe lângă faptul că se ține post, nu se munceşte şi, în tradiţia românească, este ziua în care se prezice starea vremii.

Ce nu ai voie să faci de Sfânta Parascheva

În popor se spune că Sfânta Parascheva îi fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici acasă, pentru a te feri de bolile de ochi şi durerile de cap;

La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva.

De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână, spune o vorbă din popor. Fetele, care doresc să respecte tradiția, țin cont de această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Sfânta apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei;

De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce;

De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea. Astfel, dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

Ciobanii, dimineața, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămada, iarna va fi grea; dacă stau împrăștiate, va fi ușoară.

Cine a fost Sfânta Parascheva

Sfanta Cuvioasă Parascheva (cunoscută şi ca Paraschiva) este sfânta ocrotitoare a Moldovei.

Moastele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, moaştele sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfanta vineri, personaj des întâlnit în basmele românilor. Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârşit numeroase vindecări miraculoase şi alte minuni în timpul vieţii sale.

Sfanta Parascheva este sărbătorită şi în alte state cu o puternică comunitate ortodoxă, ca Grecia şi Bulgaria.

Anul acesta sunt așteptați nu mai puțin de 600.000 de oameni, care vor veni să se închine la moaştele Sfintei Parascheva.

Preoţii spun că moaştele sunt îmbrăcate după ritualuri bisericeşti, la care iau parte doar preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Blestemul veșmintelor Sfintei Parascheva

Veşmintele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei, iar croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze.

„Este pe o catifea albă şi florile sunt la fel în aceeaşi nuanţă cum este împodobit baldachinul Sfintei Parascheva.', spune Valerian Radu de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participa doar câţiva preoţi ai Mitropoliei.

Ceea ce nu ştiu foarte mulţi credincioşi este faptul că Sfânta Parascheva poartă şi un blestem, ce datează din 1641. Pe sub aceste veşminte cu care este schimbată în fiecare an, Sfânta mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată. Aceasta are un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: „blestemat să fie cel care va împraştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Moaştele Sfintei Parascheva se află la Iaşi de 371 de ani şi au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu. Iniţial, racla a fost aşezată în Biserica Trei Ierarhi, dar în 1888, după slujba de vecernie, a rămas aprinsă o lumânare care a declanşat un incendiu. Atunci, doar moaştele au rămas neatinse.

Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.

Loading...
Comentarii