Traditii de Mucenici

Duminica, romanii ii sarbatoresc pe cei 40 de Mucenici. Ultima zi inaintea intrarii in Postul Pastelui este si ultima zi de Babe. Mosii care incep de luni aduc zile frumoase. In traditia populara, zilele Babelor, care tin noua zile, sunt rele, pentru ca ele de regula aduc ninsoare si ploaie. Mosii, din contra, sunt buni, pentru ca ei, dupa credinta romanilor, "bat cu botele in pamant ca sa iasa caldura, sa creasca iarba verde", sustin etnologii.

Conform traditiei, in ziua celor 40 de Mucenici (40 de Sfinti) se mananca "mucenici" sau "macinici". In Bucovina si Moldova, li se spun "sfintisori". Acestia au forma de om si sunt un fel de turte facute din faina framantata in miere, cu miez de nuca pisat. Pot fi si niste figurine in forma de om, facute din faina, miere, miez de nuca, presarate pe deasupra cu zahar.

Acum, colacii sau colaceii, cunoscuti sub denumirea de mucenici moldovenesti, se fac in forma cifrei 8. Se prepara 40 de colacei, care reprezinta cei 40 de Sfinti sarbatoriti.

In Bucovina "sfintisorii" sunt dusi la biserica, se sfintesc dupa liturghie si se impart numai copiilor.

In unele parti din Moldova si Muntenia, colacii se duc la biserica, o parte i se daruiesc lui Dumnezeu, pentru belsugul pamantului, iar o parte se impart sarmanilor. Dupa ce au fost sfintiti de preot, se aduc acasa si cu zeama lor se uda usile grajdurilor si pomii, pentru rodul turmelor si al pomilor.

In cele mai multe parti, in special in zona Munteniei, nu se duc la biserica, ci se impart la vecini, la rude, la copii si la sarmani in mici strachini, ca pomana.

Obiceiuri legate de aceasta zi

-in Muntenia era obiceiul de a se da foc unei carpe, cu fumul careia se afuma casa, curtea, grajdurile si toate incaperile de pe langa casa, pentru a indeparta raul si cu deosebire serpii care, conform credintei oamenilor, ies in aceasta zi din ascunzisurile lor de peste iarna;

-in dimineata acestei zile era obiceiul de a se matura casa si curtea si din toate gunoaiele adunate la un loc sa se faca un foc mare in mijlocul curtii, peste care tinerii sareau impregnandu-si hainele cu fum, spre a le merge bine peste vara;

-potrivit traditiei, este bine ca in aceasta zi persoanele care pot sa bea 40 de paharele de vin, cate unul pentru fiecare din cei 40 de Sfinti Mucenici.

Mucenici muntenesti

Ingredinte: faina, sare, nuca macinata, zahar, scotisoara, esenta de rom, coaja de lamaie

Mod de preparare: Se face un aluat mai tare, din faina, apa si putina sare. Se framanta si se lasa sa se "odihneasca". Din aluat, se formeaza niste fasii rulate intre palme, mai subtiri decat macaroanele, din care se modeleaza covrigei sau opturi, cat mai mici, care se lasa sa se usuce de la o zi la alta. Se pune la fiert apa cu un varf de cutit de sare si, cand clocoteste, se introduc mucenicii uscati si se fierb bine. Inainte de a-i lua de pe foc, se pune zahar dupa gust, esenta de rom si coaja rasa de lamaie. Se servesc calzi sau reci, presarati cu nuca pisata, zahar tos si scortisoara.

Mucenici moldovenesti

Ingrediente: 1 kg faina; 250 g zahar; 200 ml lapte cald; 150 g unt; 9 linguri ulei; coaja rasa de lamaie; vanilie; 60 g rom; 5 oua

Mod de preparare: Se pune faina intr-un lighenas, se adauga maiaua (obtinuta din 100 ml lapte cald, 50 g drojdie, 3 lingurite de zahar si putina faina), laptele caldut si incalzit cu 250 g zahar, galbenusurile frecate cu sare si 150 g unt topit. Se framanta bine, se adauga albusurile batute spuma si se framanta bine cam 30 de minute. La sfarsit se mai adauga 5 linguri de ulei si se lasa aluatul la dospit circa 2 ore. Din aluat se fac bucatele groase de-un deget, se rasucesc in forma de 8. In tava unsa cu ulei se pun sfintisorii care se ung pe deasupra cu ou batut. Se rumenesc in cuptorul bine incins, se scot, se "mangaie" cu miere din belsug si se presara cu nuca macinata. (reteta preluata din revista "Credinta ilustrata")