Rep. Moldova comemorează 85 de ani de la primul val de deportări staliniste. „Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor și au plătit un preț cumplit”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis vineri, 12 iunie, un mesaj de comemorare a victimelor deportărilor staliniste, în contextul împlinirii a 85 de ani de la primul val al acestui proces tragic de epurare etnică a românilor dintre Nistru și Prut.
Cuprins:
Într-un mesaj publicat pe contul său de Facebook, Maia Sandu a descris deportările staliniste drept „una din cele mai mari tragedii din istoria noastră”.
„Acum 85 de ani, pe 12 și 13 iunie 1941, regimul stalinist a declanșat primul val de deportări, una din cele mai mari tragedii din istoria noastră. Zeci de mii de oameni nevinovați au fost smulși din casele lor - familii întregi destrămate și nenumărate destine frânte de un sistem care a încercat să ne suprime ființa națională. Astăzi, ne înclinăm în fața celor care au avut atunci de suferit și în fața puterii lor de a-și păstra demnitatea, credința și speranța”, a transmis președinta Republicii Moldova.
Apel la păstrarea memoriei
Maia Sandu a făcut apel la păstrarea memoriei victimelor deportărilor staliniste și la cunoașterea istoriei pentru a construi împreună un viitor democratic.
„În memoria lor, avem datoria să apărăm valorile pentru care acești oameni au plătit un preț cumplit: libertatea, identitatea și dreptul de a trăi fără frică. Pentru că un neam care își cunoaște istoria este mai puternic și mai greu de dezbinat. Așadar, comemorarea deportărilor este deopotrivă despre trecut și despre viitorul democratic pe care îl construim împreună”, a subliniat ea.
Președinta Republicii Moldova a invitat publicul să viziteze expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, deschisă între 12 iunie și 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și în Piața Gării de Nord din Bălți.
„Prin cunoașterea și rostirea adevărului, cinstim amintirea tuturor celor forțați să-și părăsească locurile de baștină și putem împiedica răspândirea minciunilor celor care neagă sau falsifică ororile epocii sovietice”, a conchis Maia Sandu.
Expoziții comemorative la Chișinău și Bălți
Expoziția menționată de Maia Sandu va putea fi vizitată în perioada 12 iunie - 6 iulie 2026 în intervalul orar 09:00 - 21:00. Programul include mai multe evenimente speciale. Pe 21 iunie vor fi prezentate filme tematice din rezervele Arhivei Naționale despre represiunile sovietice, iar pe 28 iunie va fi jucat un spectacol. Pe 6 iulie va avea loc un eveniment special dedicat deportărilor din noaptea de 6 spre 7 iulie 1949, notează publicația NewsMaker.md.
Potrivit Ministerului Culturii de la Chișinău, expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate și memoria celor care au trecut prin experiența terorii de stat sovietice nu numai din Basarabia, dar și din stânga Nistrului (Marea Teroare în RASS Moldovenească, 1937-1938) și transcede perioada stalinistă, prin evocarea represiunii și rezistenței în anii 1953-1989. Expoziția include și foametea din anii 1946-1947 ca o metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.
Șeful Parlamentului Rep. Moldova propune sancționarea celor care neagă atrocitățile stalinismului
Prezent la inaugurarea expoziției, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației din teritoriul Republicii Moldova.
„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu, citat de NewsMaker.md.
Președintele Parlamentului de la Chișinău și-a exprimat indignarea mai ales față de comportamentul unor deputați care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.
„Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Igor Grosu.
Parlamentul Republicii Moldova a ținut joi un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. Toți deputații s-au ridicat în picioare, cu excepția celor din Partidul Comuniștilor, în frunte cu fostul președinte Vladimir Voronin.
Destinul tragic al românilor din Basarabia și Bucovina de Nord
Basarabia și Bucovina de Nord, smulse de sovietici din România, au fost vizate de trei valuri mari de deportări staliniste: pe 12-13 iunie 1941, în iulie 1949 și 1951-1953. Zeci de mii de familii românești considerate „dușmani ai poporului sovietic” au fost strămutate cu forța în Siberia și Kazahastan. Oamenii au fost luați noaptea din propriile case și înghesuiți în vagoane de marfă (trenuri cu animale), călătorind săptămâni întregi în condiții inumane, fără hrană sau apă, până la destinație. Cei care au ajuns la locurile deportărilor au fost supuși la muncă silnică, în principal la tăierea pădurilor, în mine și în agricultură, confruntându-se cu frig extrem, malnutriție și boli.
Acest proces de epurare etnică a fost dus și prin alte metode: arestări arbitrare, execuții sumare, foamete organizată, rusificare, formarea „omului sovietic” prin ștergerea identității naționale, aducerea unor elemente alogene etc. Cel puțin 200.000 de români basarabeni au murit în timpul marii foamete orchestrate în perioada 1946-1947. Numărul victimelor directe ale „sovietizării” Basarabiei și Bucovinei de Nord s-ar ridica la peste 500.000.
În pofida celor 106 ani (1812-1918) petrecuți sub stăpânire țaristă și altor 48 de ani (28 iunie 1940 – iulie 1941 și vara anului 1944 - 1991) sub ocupație sovietică, românii/moldovenii au rămas majoritari în Republica Moldova, reprezentând 85,1% din populație, conform recensământului din 2024, care nu include regiunea separatistă Transnistria și cea mai mare parte a diasporei.
