Ploieşti, capitala Rusiei! Azi, la împlinirea a 136 de ani de la descinderea ţarului Alexandru al II-lea în România, Libertatea vă prezintă un reportaj inedit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În aceea zi din urmă cu 136 de ani, ploieştenii au ieşit, cu mic, cu mare, pe străzi să-l ovaţioneze pe ţar. “Trăiască împăratul Alexandru!”, au strigat orăşenii care, în 1870, cereau, cu aceeaşi însufleţire, abdicarea prinţului Carol I.
“Pentru ploieşteni era ceva cu totul inedit să-l vadă pe «împăratul» Rusiei în oraşul lor. Sosirea acestuia în actuala gară Ploieşti Sud la ora 19.45, în ziua de 25 mai 1877, a fost anunţată printr-o lovitură de tun. Imediat, locuitorii urbei au ieşit să-l întâmpine pe ţar cu urale”, ne-a declarat istoricul Doru Mareş, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.
Cuprins:
700 de demnitari în urbea prahoveană
Mareş a adăugat: “Alexandru al II-lea a locuit la Ploieşti timp de 19 zile, până pe 13 iunie 1877, fiind «adoptat » de cei aproximativ 30.000 de locuitorii ai oraşului. Asta pentru că, pe lângă numeroasele parade militare organizate în cinstea suveranului şi cele câteva întâlniri protocolare cu prinţul Carol I al României, Alexandru al II-lea obişnuia, în fiecare zi, să facă o plimbare cu trăsura prin oraş, însoţit doar de zece cazaci.
Ploieştenilor le-a plăcut modul simplu în care se afişa ţarul prin urbea lor”. Nu numai ţarul a locuit însă în 1877 la Ploieşti, ci şi Marele Duce Nicolae (n.r. - comandantul armatei ţariste), cancelarul Aleksandr Gorceakov, ţareviciul (viitorul ţar Alexandru al III-lea), Alexandru de Battenberg (viitorul prinţ al Bulgariei), alţi membri ai familiei imperiale, dar şi aproape toţi demnitarii importanţi ai imperiului, în total peste 700 de persoane!
Practic, după cum mărturisea marele istoric Nicolae Iorga, în acele zile, “Petersburgul (n.r. - capitala Rusiei ţariste) se mutase la Ploieşti”.
O cârciumă la 250 de inşi!
Intrarea ruşilor în Ploieşti a produs bucurie în rândul comercianţilor, al lăutarilor, al femeilor de moravuri uşoare, dar în special al cârciumarilor, ale căror localuri le-au făcut faţă cu brio soldaţilor ruşi, mari amatori de băutură. La sosirea în gară, ploieştenii l-au întâmpinat pe ţarul Alexandru al II-lea cu pâine şi cu sare
Nici n-a fost greu, pentru că în acele vremuri în urbe exista o cârciumă la mai puţin 250 de suflete! Lucru explicabil, dacă ţinem cont că Prahova devenise zona cea mai productivă a ţării. Nici la capitolul bordeluri urbea prahoveană n-o ducea rău, dimpotrivă. Existau 14 “stabilimente cu grizete”, pe care ruşii le-au împărţit pe “căprării”. Asta ca să nu dea nas în nas cadrele superioare cu ofiţerii inferiori, iar aceştia din urmă cu trupa!
Casa împăratului, cazarmă
Pe timpul şederii în Ploieşti (25 mai - 13 iunie 1877), Alexandru al II-lea a locuit în casa Negulescu, situată în strada Fulgeanu. Înaintea sosirii ţarului, clădirea a fost amenajată şi mobilată de autorităţile române.Casa în care a locuit ţarul la Ploieşti. Litografie de epocă
În 1881, când ţarul a fost asasinat, ploieştenii au decis ca strada pe care a locuit suveranul rus să se numească Alexandru al II-lea. A purtat acest nume până în 1948, când a devenit strada Stadionului. Tot în acele vremuri, casa a fost transformată în cazarmă, desfiinţată la mijlocul anilor 2000.
A donat o icoană făcătoare de minuni
Ţarul Alexandru al II-lea era un creştin ortodox practicant, mergând aproape în fiecare zi să se roage la Biserica Maica Precista din Ploieşti, unde fusese adus special un mitropolit rus. A făcut şi daruri acestui lăcaş sfânt, fondat în 1820. “Ţarul a donat bisericii noastre o icoană şi un set de vase sfinte.Icoana donată de Alexandru al II-lea e în Biserica Maica Precista, din Ploieşti
Icoana, Maica Domnului cu trei mâini, este făcătoare de minuni şi are o ferecătură din argint masiv, grea de câteva kilograme. A fost lucrată în Rusia, în 1805. De asemenea, Alexandru al II-lea a donat câteva cruci din aur şi Bisericii Sfântul Nicolae Nou din Ploieşti”, a precizat, pentru Libertatea, Ştefan Muşat, părinte protoiereu la Biserica Maica Precista.
Ceasurile ţarului, în muzeu
Două dintre ceasornicele care au aparţinut ţarului Alexandru al II-lea se află acum în custodia Muzeului Ceasului din Ploieşti, unicul de acest fel din ţară. Acestea sunt ceasurile care au aparţinut ţarului
“Primul ceas a fost achiziţionat în 1963 de Nicolae Simache, fondatorul acestui muzeu, de la o persoană necunoscută. Cel de-al doilea reprezintă o donaţie făcută de o doamnă din România stabilită de mulţi ani în Elveţia, la Zürich. Ambele ceasornice sunt din aur”, ne-a dezvăluit Elisabeta Savu, şefa Muzeului Ceasului.
