Un raport al Comisiei Europene spune că România nu sprijină profesorii specializați și nici nu declară că ar avea de gând să o facă pe viitor. Totodată, România se numără printre țările cu cele mai puține măsuri de sprijin pentru cadrele didactice în ultimii cinci ani.
Cuprins:
Ministerul Educației din România nu a implementat politici pentru a încuraja recrutarea de profesori specializați sau asistenți pentru profesori, conform unui nou raport al Comisiei Europene. Documentul analizează acțiunile țărilor europene pentru îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor.
Raportul subliniază: „calitatea profesorilor este unul dintre cei mai semnificativi factori ce influențează realizările elevilor, în mai mare măsură decât proveniența socio-economică a acestora”. Cu toate acestea, România se află printre țările cu cele mai puține măsuri de sprijin pentru cadrele didactice.
În perioada 2020-2025, România a raportat o singură măsură de sprijin pentru profesori: programe de dezvoltare profesională continuă pentru achiziția de competențe de bază. Aceasta este situația prezentată în analiza publicată pe platforma europeană Eurydice.
În contrast, majoritatea țărilor europene au implementat cel puțin trei măsuri din cele șase analizate. Țări precum Belgia (comunitatea flamandă), Bulgaria, Cehia, Italia, Cipru, Lituania, Finlanda și Elveția sunt evidențiate pentru „abordarea cuprinzătoare” în sprijinirea profesorilor.
România nu a raportat nicio politică nouă sau revizuită pentru încurajarea recrutării de profesori specializați sau asistenți pentru profesori în perioada menționată. Această situație contrastează cu aproape jumătate dintre țările membre și partenere UE, care au implementat astfel de măsuri.
În țări precum Spania, Portugalia, Franța, Irlanda și Luxemburg, se observă o tendință de angajare a asistenților pentru profesori. Alte state, precum Franța, Belgia (parțial), Italia și Polonia, au luat măsuri pentru recrutarea de profesori specializați.
Cele mai recente date indicau faptul că România are de două ori mai multe posturi pentru profesori rămase neocupate în școli, față de situația din 2010.
Bulgaria, care se află alături de România în coada clasamentului european privind rezultatele elevilor la testele PISA 2022, a raportat mai multe acțiuni de sprijin pentru profesori. Țara vecină a implementat patru tipuri de măsuri în ultimii cinci ani, incluzând:
Bulgaria este menționată în raport ca având o „abordare cuprinzătoare” în politicile educaționale. Un exemplu concret este un proiect finanțat european care oferă cursuri de dezvoltare continuă atât pentru matematică și citire, cât și pentru strategii incluzive dedicate profesorilor care lucrează cu elevi din minoritățile etnice sau cu cerințe educaționale speciale.
Conform raportului publicat de Comisia Europeană, România nu a raportat acțiuni în următoarele domenii:
În 2025, România s-a confruntat cu o criză de profesori atât în mediul urban, cât și în mediul rural, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan.
Raportul Comisiei Europene subliniază că „sistemele de educație eficiente depind de profesori ce beneficiază de sprijin substanțial, care îi susțin pe elevi în dezvoltarea competențelor de bază la citire, matematică și științe”.
Se evidențiază rolul crucial al cadrelor didactice, care „nu doar facilitează acumularea de cunoștințe, ci sunt agenți-cheie ai schimbării, ce modelează mediile de învățare și influențează competențele de viață”.
În contextul acestor concluzii, lipsa măsurilor de sprijin pentru profesori în România ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sistemului educațional de a îmbunătăți performanțele elevilor și de a se alinia la standardele europene.
Raportul Comisiei Europene subliniază necesitatea unor acțiuni concrete pentru îmbunătățirea calității educației în România. Implementarea unor politici de sprijin pentru profesori, similare celor adoptate de alte țări europene, ar putea contribui semnificativ la creșterea performanțelor elevilor și la dezvoltarea unui sistem educațional mai eficient și incluziv.