Radiografia dureroasă a educației din România: diferență uriașă între rezultatele la Evaluarea Națională 2026 a elevilor de la sat și celor de la oraș
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatele de la Evaluarea Națională 2026 scot la iveală unul dintre cele mai mari dezechilibre din sistemul de educație românesc: diferența dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural. Datele publicate de Ministerul Educației înainte de soluționarea contestațiilor arată că un elev de la oraș are șanse semnificativ mai mari să promoveze examenul și să obțină o medie mare decât un elev de la sat.
Cuprins:
- Peste 90.000 de candidați provin din mediul urban
- Promovabilitate de 88% la oraș și doar 64% la sat
- Marian Staș: „Evaluarea Națională este un barometru extrem de sensibil al inegalităților din România”
- Matematica, proba care produce cele mai mari diferențe
- Ce spun cifrele despre sistemul de educație
- Abandonul școlar și ruptura dintre sat și oraș
Statisticile confirmă un fenomen semnalat de ani de zile de specialiști: locul în care se naște un copil influențează în continuare decisiv șansele sale la educație și, implicit, la admiterea într-un liceu de top.
Peste 90.000 de candidați provin din mediul urban
La Evaluarea Națională 2026 au fost înscriși 148.268 de elevi.
Dintre aceștia:
- 90.616 elevi (61,12%) provin din mediul urban;
- 57.652 elevi (38,88%) provin din mediul rural.
Ponderea mai mare a elevilor din oraș contribuie și la media națională, însă diferențele dintre cele două categorii devin evidente atunci când sunt analizate rezultatele.
Promovabilitate de 88% la oraș și doar 64% la sat
Cea mai mare diferență apare la rata mediilor peste 5.
În mediul urban, 88,4% dintre elevi au obținut o medie de cel puțin 5. În schimb, în mediul rural procentul este de doar 63,6%.
Diferența este de aproape 25 de puncte procentuale.
Privind situația din perspectiva elevilor care nu au reușit să promoveze, datele sunt și mai îngrijorătoare:
- în mediul rural, peste o treime dintre elevi au rămas sub media 5;
- în mediul urban, procentul este de aproximativ 12%.
Practic, un elev din mediul rural are un risc de aproape trei ori mai mare să încheie examenul fără o medie care să îi ofere șanse reale la admiterea într-un liceu competitiv.
Diferențele cresc și mai mult în zona performanței. Datele Ministerului Educației arată că:
- 16,8% dintre elevii din urban au obținut medii de cel puțin 9;
- doar 2,8% dintre elevii din rural au reușit aceeași performanță.
Cu alte cuvinte, la oraș există de aproape șase ori mai mulți elevi cu rezultate de top decât la sat.
Acest decalaj explică și de ce cele mai căutate licee din România sunt ocupate aproape exclusiv de absolvenți ai școlilor din mediul urban.
Practic e vorba de aceleași județe care râmân constant în fruntea clasamentului (București, Cluj, Brăila, Prahova, Galați și Suceava), în ceea ce privește notele de la Evaluarea Națională 2026, și aceleași care rămân la coada clasamentului (Călărași, Teleorman, Caraș-Severin, Mehedinți și Botoșani), indiferent de gradul de dificultate al subiectelor.
Marian Staș: „Evaluarea Națională este un barometru extrem de sensibil al inegalităților din România”
Rezultatele Evaluării Naționale nu reflectă doar nivelul de pregătire al elevilor, ci și diferențele de dezvoltare dintre comunități, consideră expertul în educație Marian Staș.
„Evaluarea Națională reprezintă un traductor extrem de sensibil al României bananiere educațional și al României bananiere economice. Discrepanțele uriașe pe care le vedem astăzi, știute, fără doar și poate de o clasă politică și incompetentă și impostoare, nu sunt rezultatul unei conjuncturi, ci al unor neîmpliniri, al unor proiecte care nu au fost puse în practică timp de zeci de ani”, a declarat Marian Staș pentru Libertatea.
În opinia sa, diferențele dintre mediul rural și cel urban sunt vizibile în toate statisticile publicate de Ministerul Educației: „o realitate otrăvită și revoltătoare”.
„Procentul foarte mare de note mici în mediul rural, comparativ cu mediul urban, dar și procentul foarte redus de medii mari în rural arată diferențe de resurse, de profesionalism și de oportunități educaționale puse la dispoziția copiilor”, explică expertul.
Matematica, proba care produce cele mai mari diferențe
Cele mai mari decalaje apar la proba de Matematică de la Evaluarea Națională.
În mediul rural 42,6% dintre elevi au obținut note sub 5; doar 57,5% au promovat proba.
În mediul urban doar 15,5% au luat sub 5; 84,5% au obținut note peste pragul de promovare.
Diferența dintre cele două medii este de 27 de puncte procentuale.
La Limba și literatura română rezultatele sunt mai bune, însă diferențele persistă.
În urban 89,9% dintre elevi au obținut note peste 5, iar în mediul rural doar 68,5% au reușit același lucru.
Chiar dacă limba română pare mai accesibilă decât matematica, aproape un elev din trei din mediul rural nu reușește nici la această probă să depășească nota 5.
Marian Staș consideră că rezultatele slabe la matematică nu sunt întâmplătoare și indică o problemă de fond a sistemului.
„Există o problemă structurală privind felul în care gândim și predăm matematica, încă din școala primară. Nu ne-am lămurit ce fel de matematică vrem să formăm și de ce competențe au nevoie elevii.”, a explicat Marina Staș pentru Libertatea.
În opinia sa, subiectele din acest an au testat mai bine gândirea decât memorarea.
„Dacă până acum o mare parte din proces era centrat pe rețete și memorare, anul acesta subiectele au avut o putere mai mare de diferențiere. În momentul în care elevul trebuie să gândească neconvențional și nu doar să aplice o rețetă, limitele sistemului devin evidente.”, a subliniat expertul.
Ce spun cifrele despre sistemul de educație
Rezultatele Evaluării Naționale 2026 confirmă existența unui decalaj educațional profund între școala de la sat și cea de la oraș.
Diferențele nu apar doar la promovare, ci cresc odată cu nivelul de performanță. Cu cât media este mai mare, cu atât ponderea elevilor din mediul rural scade.
Statisticile arată că șansele unui copil de a obține rezultate foarte bune depind în continuare într-o măsură importantă de mediul în care învață și de resursele la care are acces.
Diferențele dintre urban și rural sunt reflectate și de distribuția dezvoltării economice din România.
Bucureștiul generează 25,51% din PIB-ul național, fiind urmat de județe precum Cluj, Timiș, Prahova și Constanța, care concentrează investiții, infrastructură, universități și oportunități profesionale.
La polul opus, 32 de județe contribuie cu mai puțin de 2% fiecare la PIB-ul național, iar zece dintre acestea au o contribuție sub 1%.
„Lucrul care este și mai profund, și mai adânc, și mai revoltător, este legat de posibila corelație între rezultatele la Evaluarea Națională și dezvoltarea economico-socială a județelor României, exprimată în termen de produs intern termen brut, contribuția fiecărui județ la avuția națională, la bogăția națională. Acolo, de fapt, România bananieră economic este expusă în toată hidoșenia ei.”
Potrivit lui Marian Staș, dezvoltarea economică și performanța școlară se alimentează reciproc.
„Dezvoltarea economică slabă conduce la resurse mai puține pentru educație și, implicit, la rezultate școlare mai slabe. La rândul lor, aceste rezultate generează un potențial mai redus de dezvoltare economică. Este un cerc vicios din care multe județe nu reușesc să iasă.”
Expertul în educație spune că județele dezvoltate economic beneficiază și de un avantaj educațional evident.
„În județe precum București, Cluj sau Timiș, dezvoltarea economică susține investițiile în educație și atragerea profesorilor. În multe dintre județele slab dezvoltate se întâmplă exact invers.”
Această polarizare economică influențează direct educația. În județele dezvoltate există, de regulă:
- mai mulți profesori calificați;
- acces mai facil la meditații;
- infrastructură școlară mai bună;
- competiție academică mai ridicată.
În schimb, în multe comunități rurale, școlile se confruntă cu lipsa profesorilor, infrastructură deficitară și resurse educaționale limitate.
Rezultatele din acest an nu reprezintă o excepție, ci confirmă un tipar observat în ultimii ani: educația din România continuă să fie puternic influențată de mediul socio-economic.
În timp ce elevii din oraș beneficiază de condiții care le cresc șansele de succes, copiii din mediul rural pornesc adesea cu un handicap educațional greu de recuperat.
Abandonul școlar și ruptura dintre sat și oraș
Rezultatele de la Evaluarea Națională sunt doar prima etapă a unui fenomen mai amplu.
„Între clasa a VIII-a și clasa a IX-a se produce una dintre cele mai mari rupturi în ceea ce privește abandonul școlar, în special din motive socio-economice. Mulți copii renunță la școală pentru muncă sau pentru că familia nu îi mai poate susține.”, spune Marian Staș.
În opinia sa, problemele educației din mediul rural nu pot fi rezolvate exclusiv prin modificarea examenelor.
„Dacă adăugăm deficitul de profesori și lipsa resurselor educaționale, avem imaginea completă a dificultăților cu care se confruntă învățământul rural. Rezultatele Evaluării Naționale sunt doar efectul acestor probleme structurale.”, a concluzionat expertul.
