Se schimbă complet modul în care elevii primesc note în România. Modelul din Finlanda, explicat de o profesoară româncă: „Știm exact ce trebuie să cunoască un elev pentru nota 5”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O profesoară româncă din Helsinki a explicat pentru Libertatea cum funcționează sistemul de notare al elevilor din Finlanda, în contextul în care o metodă similară va fi implementată, în curând, și în România. Este vorba, mai exact, despre standardele naționale de evaluare care vor reflecta aceleași competențe și, implicit, vor elimina discrepanțele între notele și mediile copiilor.
Cuprins:
- Bianca Biro: „Scopul nu este să vânăm greșeli. Este să-i învățăm pe copii cum să învețe”
- „Când evaluăm, ne raportăm la criterii standardizate”
- „Scopul nu este să-i vânăm pe elevii care nu învață“
- Elevii finlandezi, puține teme, mult timp liber
- Notele rămân aceleași, dar vor fi justificate
- 7 întrebări și răspunsuri despre pilotarea standardelor de evaluare
Bianca Biro: „Scopul nu este să vânăm greșeli. Este să-i învățăm pe copii cum să învețe”
Românca Bianca Biro, profesoară de Limba franceză și engleză la o școală de stat din Finlanda, este dirigintă la o clasă de a VIII-a, dar predă și elevilor din clasele mai mici. „Scopul nu este să-i prindem pe copii cu lecția neînvățată, să le dăm note mici, să le vânăm greșelile. Dimpotrivă. Accentul se pune pe procesul în sine de învățare, de acumulare de informații. Pe noi ne interesează ca elevii, dincolo de acele note pe care le obțin, chiar să rămână cu ceva. Să învețe cum să învețe, să asimileze cunoștințe și, cel mai important, să știe cum să le pună în practică în viața de zi cu zi”, ne-a declarat profesoara.
Elevii din Finlanda sunt ajutați de profesori să învețe cum să învețe eficient, să reflecteze asupra a aceea ce învață, sunt sprijiniți să acumuleze cunoștințele ajutându-se de logică și gândire critică și mai puțin de memorie. Ei învață în clasă, învață afară, la joacă, învață în excursiile pe care le fac în natură, învață în atelierul de lucru, chiar și atunci când iau masa învață.
„Copiilor li se livrează informație tot timpul și din sfere diferite de activitate. De exemplu, la orele clasice învață matematică, limbă străine, biologie, geografie etc. În excursiile pe care le organizăm regulat în pădurea din împrejurime învață să aibă grijă de natură, respect pentru animale, învață să recicleze. În curtea școlii, în pauze, învață să respecte regulile din societate, la masă, la cantină, învață să stea la coadă, să fie răbdători, să vorbească frumos cu cei din jur, învață că trebuie să se spele înainte pe mâini, dar și care sunt bunele maniere. În Finlanda, învățarea este una holistică și continuă”.
„Când evaluăm, ne raportăm la criterii standardizate”
Evaluarea și notarea elevilor finlandezi are loc pe parcursul întregului an școlar, nu numai când dau teze, lucrări sau proiecte, așa cum se întâmplă în România, ne-a mai spus Bianca Biro. Iar notele, până în clasa a VII-a, nu sunt foarte importante. „Până în clasa a III-a elevii primesc doar calificative, iar apoi sunt notați de la 1 la 10. În clasele mici, accentul este pus pe procesul de învățare, iar notele încep să conteze cu adevărat abia în clasele mai mari”.
Ca și procesul de învățare, evaluarea elevilor se face zilnic, în fiecare moment cât copilul se află la școală. „Evaluăm elevii zi de zi și pe parcursul întregii ore. Nu există o limită care să ne oprească. Practic, elevii sunt supravegheați continuu: cum lucrează în caiet, cum își fac temele, cât de bine pregătiți sunt pentru oră, cât de activi sunt, cât de interesați sunt, dacă vin cu inițiative etc. Evident, ei trec și printr-o serie de testări sumative, acele lucrări de control, însă la clasele mici cel puțin evaluarea este, mai degrabă, una holistică”.
Lucrurile încep să devină mai serioase din clasa a VII-a, când notele chiar contează pentru elevi. Motivul? Pe baza acestor note primite în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a copiii primesc un certificat care îi ajută să se înscrie la liceu.
Evaluare elevilor, continuă Bianca Biro, este standardizată, iar criteriile sunt foarte clare, foarte bine definite. „Criteriile de evaluare sunt menționate în curriculum, iar profesorii le respectă întocmai. Avem criterii pentru nota 5, pentru nota 7, pentru nota 8 și pentru notele 9-10. Prin urmare, când evaluăm, noi ne raportăm la aceste criterii de evaluare standardizate. Nu comparăm elevii între ei, nu le comparăm performanțele din trecut cu cele din prezent pentru că pe noi ne interesează ce știe copilul într-un anumit moment”.
„Scopul nu este să-i vânăm pe elevii care nu învață“
Elevii trec și printr-o serie de teste sumative. Sunt acele lucrări de control pe care le dau și elevii români și pe care le-am dat și noi când eram copii. Însă diferențele sunt majore, căci în Finlanda pentru aceste testări elevii află din timp cum să se pregătească. Nu sunt luați prin surprindere, căci scopul nu este de a le da note mici, ci de a-i determina să învețe cât mai mult și cât mai bine.
„În școlile de aici este implementat un catalog digital, însă vorbim despre o aplicație în care se notează toate informațiile ce țin de parcursul academic al copiilor: calificative, note, absențe, zilele în care se dau teste scrise, materiile la care se susțin aceste testări, evoluția copilului, mențiuni ale profesilor și multe altele”.
La acest registru au acces profesorii, părinții dar și elevii. „Una dintre rubricile acestui catalog se referă la testele pe care le dau elevii pe parcursul anului la diferite materii. „Elevul intră în platformă, dă click pe testul respectiv și primește informații despre itemii pe care trebuie să-i exerseze”, ne-a mai spus profesoara Bianca Biro.
Profesorii, pe de altă parte, discută și ei cu copiii pe marginea acestor evaluări scrise. Elevii află astfel care sunt obiectivele de învățare, ce evaluează testarea, se fac înainte recapitulări și, uneori, copiii primesc o planificare pe zile sau pe săptămână a acestor pregătiri pe care le fac singuri, acasă. „Le spunem cum ar trebui să învețe, ce ar trebui să învețe zilnic și cât timp să dedice acestui proces”.
Elevii finlandezi, puține teme, mult timp liber
Elevii din Finlanda primesc teme pentru acasă la fiecare materie, căci pregătirea suplimentară nu este opțională, ci obligatorie. Însă, spre deosebire de sistemul românesc de educație, copiii finlandezi nu sunt împovărați de aceste activități. „Nu primesc teme multe, cel puțin nu atât de multe încât să nu mai aibă timp să se odihnească, să se relaxeze. Iar asta pentru că în Finlanda se pune mare accent pe bunăstarea copilului atât la școală, cât și acasă”.
Asta înseamnă că elevilor le rămâne mult timp liber pe care, ne-a mai spus Bianca, și-l petrec făcând sport. „Aproape toți copiii au hobby-uri, sunt antrenați în diverse activități. De exemplu, mulți fac sport: merg la fotbal, la hochei sau gimnastică. Practic, după școală ei mai au două-trei ore de activități fizice. Prin urmare, volumul de teme pe care îl primesc la școală nu este atât de mare, tocmai pentru ca ei să aibă și astfel de activități sportive”.
Însă, odată ce copilul intră în clasa a VII-a, programul la școală devine pentru el mai încărcat. „Au de învățat din ce în ce mai mult acasă, la școală la fel, au teste de dat, teme de scris, proiecte de susținut. Notele încep să conteze destul de mult pentru că media din cei trei ani de gimnaziu îi ajută să intre la liceul dorit”.
Spre deosebire de sistemul de educație din Finlanda, în România învățământul are nevoie nu de îmbunătățiri, ci de o schimbare de paradigmă, spun mulți specialiști în domeniu. Vestea bună este că acest lucru se întâmplă. Vestea proastă este că se întâmplă cu pași mici, în ritm de melc.
Concret, unul dintre aspectele care va fi corectat se referă la faptul că, în prezent, aceeași notă obținută de elevi reflectă, în funcție de clasa sau școala unde aceștia învață, volume diferite de cunoștințe și abilități.
Care sunt motivele? În general, în clasele foarte bune, exigența profesorilor crește automat, în timp ce în școlile cu rezultate slabe standardele tind să fie mai relaxate. Consecința? În lipsa unor repere comune, aceeași notă poate reflecta niveluri complet diferite de pregătire. De exemplu,un elev care învață într-o școală cotată mai slab va primi o notă de 10 pentru acumularea unui volum minim de cunoștințe, în timp ce un elev dintr-o școală bună sau chiar de top va primi aceeași notă, dar pentru asimilarea unui volum mult mai mare de informație.
Această anomalie ajunge să producă discrepanțe majore între mediile obținute de elevi la clasă - un lucru care nu este deloc unul corect - dar și între mediile acestora și performanțele pe care tot ei le obțin la examenele naționale.
Este foarte greu de înțeles, de exemplu, cum un elev care a obținut nota 4 la matematică la Evaluarea Națională poate avea media 10 la clasă.
Notele rămân aceleași, dar vor fi justificate
Ministerul Educației se află în plin proces de introducere a standardelor naționale de evaluare pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la nivel primar și gimnazial. Acestea sunt corelate direct cu competențele prevăzute în programele școlare și descriu concret ce știe și ce poate face un elev la fiecare etapă de învățare.
Procesul de elaborare a standardelor a inclus sesiuni de formare cu experți internaționali. Apoi, au fost selectați 135 de experți din întreaga țară, care au lucrat timp de aproape nouă luni la dezvoltarea standardelor pentru toate disciplinele din trunchiul comun.A urmat înscrierea școlilor în pilotarea proiectului, iar apoi selectarea acestora, astfel încât să rezulte un eșantion reprezentativ la nivel național.
Profesorii din școlile incluse în proiect au participat mai întâi la sesiuni de instruire, programate în luna februarie. Cât despre pilotarea efectivă, aceasta are deja loc și se va încheia în luna iunie.
Profesorii vor utiliza standardele în evaluarea elevilor, însă fără a modifica sistemul actual de notare. Ei vor acorda note și vor încheia mediile ca și până acum, conform legislației în vigoare, însă pe baza acestor standarde naționale. Cu alte cuvinte, nota rămâne, dar este justificată în mod obiectiv și transparent.
Pe de altă parte, pentru că asta înseamnă, până la urmă, pilotarea, profesorii vor semnala situațiile în care standardele sunt fie prea vagi, fie prea detaliate sau dificil de aplicat. La final, toate observațiile vor fi folosite pentru ajustarea standardelor înainte de implementarea la scară largă.
Ministerul Educației își propune ca, după validarea standardelor pentru ciclurile primar și gimnazial, acestea să fie introde în toate școlile din țară.În paralel, autoritățile lucrează și la dezvoltarea standardelor pentru liceu, în acord cu noile programe școlare. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit legii învățământului preuniversitar.
7 întrebări și răspunsuri despre pilotarea standardelor de evaluare
1. Ce sunt standardele de evaluare care vor fi pilotate?
Standardele de evaluare descriu ce știe și ce poate face un elev pentru fiecare competență specifică din programa școlară, pentru trei niveluri de performanță (de bază, consolidat, avansat). Ele nu înlocuiesc competențele specifice, ci le fac evaluabile în mod clar și coerent.
2. Ce înseamnă „pilotare”?
Pilotarea înseamnă că, pentru anumite clase și discipline, profesorii: folosesc standardele de evaluare în evaluările curente de la clasă; proiectează instrumente de evaluare (teste, proiecte, lucrări, observații) pornind de la standarde; raportează rezultatele elevilor în raport cu descriptorii de performanță; oferă feedback și completează instrumente de evaluare ale pilotului.
3. Pilotarea schimbă modul de notare?
Nu. Profesorii acordă note și încheie medii conform legislației în vigoare; folosesc standardele ca sursă de informare pentru evaluare și notare. Cu alte cuvinte: nota rămâne, dar este justificată în mod obiectiv și transparent.
4. Ce câștigă elevii și părinții?
Elevii vor avea parte de o evaluare mai clară și echitabilă, de feedback centrat pe ce știe și ce poate face copilul, nu doar pe note, de transparență și obiectivitate în evaluare.
5. Când are loc pilotarea?
- Instruirea profesorilor: februarie 2026
- Pilotarea propriu-zisă: martie–iunie 2026 (ultimele două module ale anului școlar)
6. Cine coordonează pilotarea?
Pilotarea este coordonată de Ministerul Educației și Cercetării cu sprijinul echipei de proiect RECRED, în colaborare cu unitățile de învățământ participante.
7. Ce se întâmplă după pilotare?
Datele colectate vor fi analizate pentru: revizuirea standardelor naționale de evaluare; îmbunătățirea ghidurilor de utilizare a standardelor naționale de evaluare; fundamentarea deciziilor privind extinderea noului mod de evaluare la nivel național”.
Pilotarea are loc în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă” (RECRED), derulat în perioada 1 iulie 2024 – 30 iunie 2028. Proiectul este implementat de Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și cu Casele Corpului Didactic București, Buzău, Cluj și Olt.
