Profesorii se plâng că tinerii din Generația Z „ajung la facultate fără să poată citi măcar o propoziție”

Studenți nu mai pot parcurge texte simple

Generația Z ajunge la universitate cu dificultăți majore de lectură, iar profesorii spun că situația ar putea duce la o generație de absolvenți anxioși și izolați social.

Un cadru didactic descrie direct problema: „Nici măcar nu este vorba de o incapacitate de a gândi critic. Este vorba de o incapacitate de a citi propoziții”, a declarat pentru Fortune Jessica Hooten Wilson, profesoară de științe umaniste la Universitatea Pepperdine.

Potrivit profesorilor, tot mai mulți studenți nu reușesc să finalizeze lecturile obligatorii, ceea ce obligă universitățile să își reducă standardele academice. Asta în timp ce Generația Z renunță la cărți.

Concret, studenții ajung în sălile de clasă incapabili să finalizeze lecturile atribuite la nivelul așteptărilor anterioare.

Profesorii spun că lectura a devenit o problemă de bază.

Cadrele universitare afirmă că problema nu este doar lipsa de interes, ci lipsa de rezistență cognitivă și concentrare.

„Simt că dansez step și că trebuie să citesc lucruri cu voce tare pentru că nu există nicio șansă ca cineva să le citească cu o seară înainte”, a recunoscut Jessica Wilson.

„Chiar și atunci când le citești în clasă cu ei, sunt atât de multe lucruri pe care nu le pot procesa în legătură cu cuvintele care sunt pe pagină”.

Profesorii spun că mulți studenți se bazează pe rezumate generate de inteligență artificială, ceea ce afectează înțelegerea profundă a textelor.

„Astăzi, dacă le dai o anumită cantitate de lectură, adesea nu știu ce să facă”, a spus Timothy O’Malley, profesor de teologie la Universitatea Notre Dame.

Efectele se văd

Datele citate arată că aproape jumătate dintre americani nu au citit nicio carte în 2025, iar tinerii citesc semnificativ mai puțin decât generațiile anterioare.

În România, datele sunt și mai sumbre: 70% din români nu citesc nici măcar o carte pe an. În 2022, doar aproximativ 29,5% dintre români au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul lectură.

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, în 2024, doar 5,3% dintre români au cumpărat cărți tipărite online, iar în cazul cărților electronice sau al audiobook-urilor, procentul este și mai mic, doar 2,6%.

Deși platforme precum BookTok au popularizat literatura în rândul tinerilor, obiceiurile de lectură rămân scăzute.

Profesorii spun că problema vine și din educația anterioară, unde elevii sunt obișnuiți să „scaneze” textele, nu să le citească în profunzime.

„Au fost formați într-un fel de abordare de scanare a lecturii”, a explicat unul dintre profesorii intervievați.

Adaptarea universităților: standarde mai joase și metode noi

Pentru a face față noilor realități, unii profesori spun că au fost nevoiți să își adapteze metodele de predare.

„Nu încerc să-mi cobor standardele. Trebuie doar să am abordări pedagogice diferite pentru a atinge același obiectiv”, a spus Jessica Hooten Wilson.

Alți profesori, precum cei de la Universitatea Notre Dame, susțin că problema nu este nouă, dar a devenit mai vizibilă în ultimii ani.

Când profesorii reduc presiunea legată de note, studenții sunt adesea dispuși să încerce lista de lecturi, spune Brad East, profesor de teologie la Universitatea Creștină Abilene. 

Cititul, în declin chiar și în rândul tinerilor adulți

Datele arată că americanii cu vârste între 18 și 29 de ani citesc în medie doar 5,8 cărți pe an.

În același timp, un sondaj citat arată că cititul rămâne un obicei important în rândul celor foarte bogați, inclusiv miliardari.

„Cititul este o modalitate de a vedea ideile din ochii altor oameni – ceea ce duce la o empatie sporită și la un sentiment de comunitate”, spune profesoara Wilson.

„Cred că pierderea acelei polarizări, a anxietății, a singurătății, a lipsei de prietenie, toate aceste lucruri se întâmplă atunci când nu ai o societate care citește împreună”, a subliniat Jessica Hooten Wilson.

Peste 1.100 de profesori cer revenirea la examenele de admitere

Nici la matematică situația din universități nu este prea roz.

Peste 1.100 de profesori de matematică și științe din sistemul Universității din California cer reintroducerea examenelor SAT și ACT, după ce spun că nivelul studenților a scăzut semnificativ.

Asta pentru că sunt nevoiți să le predea studenților matematica de gimnaziu.

„Observăm acum lacune în pregătire atât de grave, încât instructorii trebuie să predea din nou matematica la gimnaziu, predând în același timp materia de care elevii au nevoie pentru științe, inginerie, economie și alte domenii solicitante din punct de vedere cantitativ”, au scris profesorii.

Aceștia spun că aproape o treime dintre studenții de la cursurile de calcul din primul semestru de la UC Berkeley au „deficiențe severe de pregătire”.

Problema este vizibilă și în date: procentul studenților care au nevoie de cursuri remediale de matematică a crescut de la 0,5% în 2020 la 8,5% în 2025.

Ce rol are inteligența artificială

Universitățile din SUA au renunțat în mare parte la testele SAT și ACT în 2020, dar unele instituții de elită le-au reintrodus recent, inclusiv MIT, Harvard și Yale.

Profesorii spun că lipsa testelor standardizate face mai dificilă evaluarea reală a studenților.

Dezbaterea are loc într-un context în care utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT, a schimbat radical modul în care elevii și studenții învață.

În același timp, utilizarea inteligenței artificiale în educație ridică noi probleme, de la inflația notelor până la scăderea gândirii critice.

„Observăm deja semnele de avertizare: pregătire redusă pentru cursuri avansate și o presiune tot mai mare de a dilua rigoarea”.

Profesorii avertizează că, fără schimbări în sistemul educațional, consecințele ar putea fi majore: mai puțini absolvenți în domeniile STEM, perioade mai lungi de studiu și o scădere a nivelului general de pregătire academică.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE