Profesorii se plâng că tinerii din Generația Z „ajung la facultate fără să poată citi măcar o propoziție”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Generația Z ajunge la facultate cu dificultăți majore de lectură, iar profesorii avertizează: studenții nu pot citi propoziții complexe, ceea ce obligă universitățile să reducă standardele academice, potrivit Fortune.
Cuprins:
Studenți nu mai pot parcurge texte simple
Generația Z ajunge la universitate cu dificultăți majore de lectură, iar profesorii spun că situația ar putea duce la o generație de absolvenți anxioși și izolați social.
Un cadru didactic descrie direct problema: „Nici măcar nu este vorba de o incapacitate de a gândi critic. Este vorba de o incapacitate de a citi propoziții”, a declarat pentru Fortune Jessica Hooten Wilson, profesoară de științe umaniste la Universitatea Pepperdine.
Potrivit profesorilor, tot mai mulți studenți nu reușesc să finalizeze lecturile obligatorii, ceea ce obligă universitățile să își reducă standardele academice. Asta în timp ce Generația Z renunță la cărți.
Concret, studenții ajung în sălile de clasă incapabili să finalizeze lecturile atribuite la nivelul așteptărilor anterioare.
Profesorii spun că lectura a devenit o problemă de bază.
Cadrele universitare afirmă că problema nu este doar lipsa de interes, ci lipsa de rezistență cognitivă și concentrare.
„Simt că dansez step și că trebuie să citesc lucruri cu voce tare pentru că nu există nicio șansă ca cineva să le citească cu o seară înainte”, a recunoscut Jessica Wilson.
„Chiar și atunci când le citești în clasă cu ei, sunt atât de multe lucruri pe care nu le pot procesa în legătură cu cuvintele care sunt pe pagină”.
Profesorii spun că mulți studenți se bazează pe rezumate generate de inteligență artificială, ceea ce afectează înțelegerea profundă a textelor.
„Astăzi, dacă le dai o anumită cantitate de lectură, adesea nu știu ce să facă”, a spus Timothy O'Malley, profesor de teologie la Universitatea Notre Dame.
Efectele se văd
Datele citate arată că aproape jumătate dintre americani nu au citit nicio carte în 2025, iar tinerii citesc semnificativ mai puțin decât generațiile anterioare.
În România, datele sunt și mai sumbre: 70% din români nu citesc nici măcar o carte pe an. În 2022, doar aproximativ 29,5% dintre români au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul lectură.
Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, în 2024, doar 5,3% dintre români au cumpărat cărți tipărite online, iar în cazul cărților electronice sau al audiobook-urilor, procentul este și mai mic, doar 2,6%.
Deși platforme precum BookTok au popularizat literatura în rândul tinerilor, obiceiurile de lectură rămân scăzute.
Profesorii spun că problema vine și din educația anterioară, unde elevii sunt obișnuiți să „scaneze” textele, nu să le citească în profunzime.
„Au fost formați într-un fel de abordare de scanare a lecturii”, a explicat unul dintre profesorii intervievați.
Adaptarea universităților: standarde mai joase și metode noi
Pentru a face față noilor realități, unii profesori spun că au fost nevoiți să își adapteze metodele de predare.
„Nu încerc să-mi cobor standardele. Trebuie doar să am abordări pedagogice diferite pentru a atinge același obiectiv”, a spus Jessica Hooten Wilson.
Alți profesori, precum cei de la Universitatea Notre Dame, susțin că problema nu este nouă, dar a devenit mai vizibilă în ultimii ani.
Când profesorii reduc presiunea legată de note, studenții sunt adesea dispuși să încerce lista de lecturi, spune Brad East, profesor de teologie la Universitatea Creștină Abilene.
Cititul, în declin chiar și în rândul tinerilor adulți
Datele arată că americanii cu vârste între 18 și 29 de ani citesc în medie doar 5,8 cărți pe an.
În același timp, un sondaj citat arată că cititul rămâne un obicei important în rândul celor foarte bogați, inclusiv miliardari.
„Cititul este o modalitate de a vedea ideile din ochii altor oameni - ceea ce duce la o empatie sporită și la un sentiment de comunitate”, spune profesoara Wilson.
„Cred că pierderea acelei polarizări, a anxietății, a singurătății, a lipsei de prietenie, toate aceste lucruri se întâmplă atunci când nu ai o societate care citește împreună”, a subliniat Jessica Hooten Wilson.
Peste 1.100 de profesori cer revenirea la examenele de admitere
Nici la matematică situația din universități nu este prea roz.
Peste 1.100 de profesori de matematică și științe din sistemul Universității din California cer reintroducerea examenelor SAT și ACT, după ce spun că nivelul studenților a scăzut semnificativ.
Asta pentru că sunt nevoiți să le predea studenților matematica de gimnaziu.
„Observăm acum lacune în pregătire atât de grave, încât instructorii trebuie să predea din nou matematica la gimnaziu, predând în același timp materia de care elevii au nevoie pentru științe, inginerie, economie și alte domenii solicitante din punct de vedere cantitativ”, au scris profesorii.
Aceștia spun că aproape o treime dintre studenții de la cursurile de calcul din primul semestru de la UC Berkeley au „deficiențe severe de pregătire”.
Problema este vizibilă și în date: procentul studenților care au nevoie de cursuri remediale de matematică a crescut de la 0,5% în 2020 la 8,5% în 2025.
Ce rol are inteligența artificială
Universitățile din SUA au renunțat în mare parte la testele SAT și ACT în 2020, dar unele instituții de elită le-au reintrodus recent, inclusiv MIT, Harvard și Yale.
Profesorii spun că lipsa testelor standardizate face mai dificilă evaluarea reală a studenților.
Dezbaterea are loc într-un context în care utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT, a schimbat radical modul în care elevii și studenții învață.
În același timp, utilizarea inteligenței artificiale în educație ridică noi probleme, de la inflația notelor până la scăderea gândirii critice.
„Observăm deja semnele de avertizare: pregătire redusă pentru cursuri avansate și o presiune tot mai mare de a dilua rigoarea”.
Profesorii avertizează că, fără schimbări în sistemul educațional, consecințele ar putea fi majore: mai puțini absolvenți în domeniile STEM, perioade mai lungi de studiu și o scădere a nivelului general de pregătire academică.
Fp29 11.06.2026, 19:54
Asta e și rezultatul forțării lecturii unor "opere" ce nu sunt relevante. Poate or fi fost cândva, dar astăzi Ileana Cosânzeana nu mai are interes din secunda in care ai pus mâna pe un mobil. O fi trist, dar nu mai dați vina pe copii, ei se comportă natural: arunca la gunoi orice nu proiectează relevanță și actualitate. Nu o sa mai stea nimeni sa ia notițe sau sa caute în dicționarul explicativ când citește ceva, așa este realitatea de astăzi, warp 10 la toate.
Gabriel65 13.06.2026, 23:06
Dar ce, opere sunt relevante ptr actuala generație? Nu pot să stea concentrați pe un subiect 5 minute, cum să citească un roman? Sau cum să citească un curs de facultate dacă nici pe TikTok nu pot să urmărească un video mai lung de 5 minute? Sunt analfabeții dar se bazează pe AI, pentru a întreba AI îți trebuie o bază de cunoștiințe, altfel face misto și AI de tine. Rezultatul, nu ai ce să angajezi, cum să îl pui să răspundă de urmărirea unui contract, cum să citească un contract sau proiect când el nu citește 5 pagini? Nici să păzească turmele nu sunt buni, nu pot să numere până la 100 ca obosesc sau se plictisesc.
HaiducMM 12.06.2026, 08:56
Trebuie lăsate să apară școli ce au libertate de curriculum care să facă concurență celor de acum. Orice instituție plătită indiferent de rezultate se transformă devenind birocratică (în sensul conservării energiei își reduce orice implicare educațională suplimentară ce nu tine de maximizarea încasărilor de la buget) și se îndepărtează de rezultatele dorite de publicul plătitor. Mai și se bagă bani în clădiri de parcă clădirile frumoase nu pot găzdui putregai instituțional. La fel ca in cazul sănătății, omul de rând nu poate să-și cumpere antibiotice dar campionii nosocomialelor și propagatorii bacteriilor rezistente pot. Nespălații pe mâini reușesc să nu se spele în continuare chiar dacă clădirea e proaspăt renovată. Nici măcar nu știu cum arată bacteriile la microscop. Nici nu-i interesează că au intrat în sistem pe bani, pe la ușa din spate...
Siiriosss 12.06.2026, 17:58
Se poate adopta principiul "intră cine vrea, iese cine poate". Nu există o obligație în Carta Universitară că toți studenții trebuie să obțină o diplomă dacă nu satisfac cerințele academice.
CarinaO 12.06.2026, 18:11
Deja e plină țara de proști și "suficienți", pentru care poveștile nu mai înseamnă nimic, dar pun copiilor telefonul cu Tiktok in mână. Si se vede, daaa, întradevar, se vede câtă cultură și educație au "adunat" copiii de acolo. Si facultățile scad standardele? De ce? Sa reducă drastic locurile! Nu trebuie sa facă studii superioare orice proști sau agramați. Postliceala, școală de meserii, etc. O sa își muște mâinile peste 15-20 de ani, cand părinții care încurajează incultura si ii doare in cot de educație, vor ajunge pe mana unui medic slab, a unui notar sau avocat de 5 si o sa le cada in cap copiilor lor casele făcute de ingineri intrati aiurea la facultate. Succes !
Alina.1960 12.06.2026, 23:20
Vad ca fenomenul anlafabetismului functional s a generalizat in lumea vertica. Nu cred ca AI este de vina pt asta din simplul motiv ca analfabetizarea s a produs cu mult inainte sa putem folosi Chat GPT sau altele. Eu cred ca buba se afla in clasele primare unde se preda din niste manuale " alternative " ,care sunt concepute aiurea si folosesc un limbaj prea sofisticat pt niste copii de clasa intai pana la a patra. Am meditat cativa si mi am dat seama ca nu intelegeau sensul cuvintelor. Iar invatatorii nu mai sunt preocupat sa lucreze cu copiii in clasa si lasa asta pe seama parintilor prea obositi sau nestiutori de carte. Daca s ar reveni la metodele de invatat cu " lingurita" sunt sigura ca aceste generatii vor avea baza de invatare pt a termina liceul si facultatea. Altfel ne vom trezi ca avem " intelectuali" doar cu numele si fara nicio cunostinta reala, o invatare logica, bazata pe manuale clare, fara un limbaj pe care nici profesorii nu l inteleg .