O scrisoare din România către preşedinta Maia Sandu, pentru salvarea Universității din Cahul

Maia Sandu este pentru reunire, dar nu și pentru menținerea Universității din Cahul

Av. Antonie Popescu, fost consilier guvernamental, a fost unul dintre promotorii inițiativei din anii 1998-1999 care a dus la fondarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. 

Ministerul Educației vrea astăzi desființarea acestei instituții, prin fuziunea ei cu UTM, inițiativă care a fost criticată de mediul academic şi universitar atât din Republica Moldova, cât și din România. „E un semn rău, înseamnă și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului, ceea ce este extrem de grav”, declara, pentru Libertatea, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

Primarul din Cahul, Nicolae Dandiș, susținea într-o emisiune că preşedinta Republicii Moldova l-a anunțat „că este de acord cu poziția Ministerului Educației şi Cercetării şi că absorbția va ajuta Universitatea din Cahul”. 

Dar într-un interviu acordat recent unor jurnalişti britanici, Maia Sandu a spus răspicat că „dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”.

În acest context, av. Antonie Popescu i-a trimis o scrisoare preşedintei Republicii Moldova, spre aducerea aminte a câtorva date relevante, de care ar trebui să se țină seama înainte de a se lua vreo decizie cu privire la soarta Universității de Stat din Cahul. Redăm integral textul acestei scrisori, cu precizarea că intertitlurile aparțin redacției.

„Universitatea a fost fondată în aplicarea unui program de educație transfrontalieră”

„Am hotărât să vă scriu acest mesaj în urma declarației dvs privind reUnirea, înțelegând astfel că a devenit incompatibilă şi s-a renunțat la ideea desființării Universității «Bogdan Petriceicu-Hasdeu» din Cahul, inițiată de către Ministerul Educației prin promovarea unui proiect de HG de stranie fuziune cu absorbție cu UTM.

Fiind important pentru memoria instituțională din care am avut impresia, şi acum certitudinea că lipsesc date relevante, vă rugăm să observați, că prin Protocolul din 6 mai 1999 de colaborare între Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova, semnat de miniștrii Andrei Marga și Anatol Grimalschi, aprobat de Guvernul României (premier Radu Vasile) şi de Guvernul Republicii Moldova (premier Ion Sturza) şi publicat în Monitorul Oficial al României nr.110/13.06.2000, se prevăd la art.6, următoarele:

Cele două părţi vor sprijini colaborarea directă dintre instituţiile de învăţământ superior şi dintre institutele de cercetare din domeniul învăţământului, precum şi dintre şcoli şi inspectorate şcolare teritoriale. 

Universităţile din România şi Republica Moldova vor deschide filiale în celălalt stat cu sprijinul ministerelor de resort.

În acest scop părţile vor sprijini înfiinţarea unei universităţi la Cahul, ca filială a Universității «Dunărea de Jos» din Galaţi.

Ulterior, Guvernul Republicii Moldova a adoptat HG nr. 519 din 07 iunie 1999 cu privire la înfiinţarea Universităţii de Stat din Cahul.

Așadar, indubitabil, Universitatea din Cahul a fost fondată în aplicarea unui program de educație transfrontalieră în cadrul Euroregiunii Dunărea de Jos, al Universității de stat purtând același nume cu Euroregiunea, de la Galați, inițiat sub rectoratul prof. dr. ing. Emil Constantin, coordonat de prof. dr. Bîrsan Gabriel, care avea să devină apoi rectorul UGAL, aflați în cea mai bună colaborare cu primul rector de la Cahul, prof. dr. Ion Șișcanu – program susținut, inclusiv financiar şi logistic, şi de Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni şi de departamentul de resort al Guvernului României (pentru care şi eu am lucrat în epocă, fiind consilier guvernamental).”

Precedentul Taraclia – cum a salvat președintele Bulgariei o universitate

„Din aceste motive, vă scriem şi am scris şi Ministerului Educației de la Chișinău, văzând că se insistă în fuziune, pentru a fi inițiate consultări cu autoritățile de la București, potrivit uzanțelor şi cadrului juridic bilateral în domeniu, întrucât cooperarea universitară Galați – Cahul la Dunărea de Jos este o afacere bilaterală, respectiv trilaterală, rezultând, așa cum s-a mai spus, din înțelegerile Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina, create de Președinții Emil Constantinescu, Petru Lucinschi şi Leonid Kucima – înțelegeri bi- sau trilaterale pe care ni le dorim a fi menținute la aceleași standarde. 

În contextul luărilor de poziție semnificative şi clare din partea președinților Academiilor, a unor Rectori şi a altor personalități universitare de pe ambele maluri ale Prutului, a fost adus în discuții şi cazul Universității din Taraclia, înființate în 2003 după modelul Cahul – Galați, la cererea Președintelui Bulgariei, instituție care în urma reformei educației din 2022, notează presa, «a evitat comasarea cu Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, după intervenția președintelui bulgar pe lângă președinta Maia Sandu».

Astfel, prin Acordul nr. 245/2024 încheiat de autoritățile de la Chișinău şi Sofia, Universitatea „Grigore Țamblac” din Taraclia a devenit o filială a Universității „Anghel Kanchev” din Ruse, oraș dunărean din Bulgaria, inclusiv din dorința autorităților de la Sofia de a contribui la cooperarea universitară deschisă în Euroregiunea Dunărea de Jos de art.6 din Acordul bilateral Chișinău – Bucuresti din 1999, de înfiinţare a unei Universităţi la Cahul ca filială/extensie a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi – şi care ar putea servi acum ca model în sprijinul continuării colaborării Cahul-Galați, în termenii Protocolului din 1999.”

„La Cahul e prima universitate dintre Prut și Nistru integrată de facto în UE”

„Subliniem că o bună colaborare București-Chișinău poate netezi unele asperități, vechi şi noi, inerente şi în relațiile dintre comunitatea românească din Regiunile Odesa și Cernăuți şi autoritățile locale/regionale, așa cum suntem convinși că ați observat în cestiunea denumirii limbii române că, o dată soluționată la Chișinău, noua administrație de la Kiev a lichidat şi dihotomia artificial creată de sovietici – limba română/„moldovenească”, popor român/„moldovean”.

Apreciind că la Universitatea Dunărea de Jos Galați – UDJG și la Universitatea din Bucureşti există o deschidere maximă, în cazul în care le va fi adresat un apel de sprijin și conlucrare pentru menținerea autonomiei și a bunei funcționări a Universității din Cahul – neuitând faptul că la Cahul e prima Universitate dintre Prut și Nistru integrată de facto în Uniunea Europeană prin curricula, activitate și diplome, 

În așteptarea reacției potrivite, primiți, doamnă președinte, expresia considerației noastre pentru inițiativele de veritabilă reformă a statului (în care se include atât reforma universitară, cât și reintegrarea europeană și românească) împreună cu urările de sănătate şi succes în Anul Nou 2026!”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.