Președintele Academiei Române, despre desființarea Universității din Cahul: „E un semn rău, înseamnă și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului, ceea ce este extrem de grav”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Educației din Republica Moldova a anunțat zilele trecute sfârşitul Universității de Stat din Cahul, fondate în 1999 pentru a implementa proiectul unei extensii a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi. „Desființarea ei, sub o formă voalată, nu anunță un viitor așa cum s-ar cuveni, în privința integrării românilor de pe cele două maluri ale Prutului și în privința unirii pe care o visăm cu toții”, avertizează prof. dr. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
Cuprins:
- Preşedinta Maia Sandu susține desființarea universității, potrivit primarului din Cahul
- De ce este atât de importantă pentru români Universitatea din Cahul
- Preşedintele Academiei Române: „Universitatea din Cahul n-a fost creată din moftul cuiva”
- „Autoritățile române trebuie să reacționeze. Trebuie găsite soluții”
Preşedinta Maia Sandu susține desființarea universității, potrivit primarului din Cahul
Pe 26 decembrie, Ministerul Educației din Republica Moldova a pus în dezbatere publică un proiect de HG prin care Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul va fi desființată, prin fuzionarea cu Universitatea Tehnică a Moldovei.
În nota de fundamentare a HG-ului se arată că instituția de învățământ din Cahul e una „mică, cu resurse limitate pentru a funcționa eficient”, iar „cu infrastructură învechită, slabă dotare a laboratoarelor (sau lipsa acestora), personal didactic îmbătrânit, universitățile din Republica Moldova sunt mai puțin atractive decât cele din UE și SUA”.
Cu numai două luni în urmă însă, Ministerul Educației de peste Prut se lăuda cu Universitatea din Cahul, spunând că „instituția devine tot mai atractivă pentru tineri, mai ales pentru cei din regiunea de sud a țării, grație modernizărilor care s-au produs aici în ultima perioadă”, iar „pentru prima dată în ultimii patru ani”, s-a „atins un număr record de studenți, depășind 1.000 de persoane”.
Proiectul de HG-ul pentru desființarea Universității din Cahul va fi în consultare publică până vineri, pe 9 ianuarie, iar asta înseamnă că săptămâna viitoare ar putea fi anunțată o decizie. Dar ea ar fi deja luată, după cum a anunțat primarul din Cahul, Nicolae Dandiș, într-o emisiune la care a fost invitat, zilele trecute.
Edilul a mărturisit că a discutat despre Universitatea din Cahul direct cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „i-am explicat că nu este cea mai bună opțiune cu absorbția, iar dumneaei mi-a spus că este de acord cu poziția Ministerului Educației şi Cercetării şi că absorbția va ajuta Universitatea din Cahul”.
Atunci, primarul Dandiş a întrebat-o pe Maia Sandu „de ce nu investim acum în Universitate?”, iar ea i-a răspuns că „nu crede că merită să investească bani într-o instituție, neavând certitudinea că va avea dezvoltare şi că banii vor merita investiția. Mi-a spus că ea crede că, în cadrul Universității Tehnice, aceşti bani vor da roade pentru centrul universitar din Cahul. Chiar dacă nu este pe hârtie, decizia a fost luată, aşa ni s-a comunicat. Asta este viziunea autorităților care decid astăzi”, a conchis edilul din Cahul.
De ce este atât de importantă pentru români Universitatea din Cahul
În 1998, când România era condusă de preşedintele Emil Constantinescu, a fost emisă OUG 60/1998 privind înființarea de extensii universitare ale României în străinătate. Așa a apărut Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, extensie a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Acordul de colaborare, povestea prof. Gabriel Bîrsan, rectorul Universității din Galați, „s-a redactat la o maşină de scris veche, care avea mai degrabă caractere chirilice decât caractere latine”.
În 2018, a fost înființată la Galați Facultatea Transfrontalieră care, pentru a împiedica exodul tinerilor din Republica Moldova, le asigură acestora educarea în facultățile de acolo. Facultatea Transfrontalieră are protocoale de colaborare cu şase universități din statul vecin. Cea din Cahul este printre ele.
Între Galați și oraşul din sudul Republicii Moldova sunt vreo 60 km şi o graniță. Profesorii români mergeau zilnic acolo, ca să predea, iar studenții veneau în Galați, pentru activitățile de cercetare în laboratoare, se arată într-un raport din 2019.
Astăzi, când Universitatea din Cahul e în pragul desființării, av. Antonie Popescu propune, printr-o scrisoare deschisă adresată ministrului educației din Republica Moldova, ca aceasta să inițieze consultări cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, „pentru a prelua Universitatea din Cahul ca extensie universitară a sa, exact cum a fost inițiativa din anii 1998-1999 pe care am promovat-o împreună cu Profesorul și apoi Rectorul UGAL, regretatul Gabriel Bîrsan”.
Preşedintele Academiei Române: „Universitatea din Cahul n-a fost creată din moftul cuiva”
Pe 30 decembrie anul trecut, preşedinții Academiei Române şi Academiei de Științe a Moldovei au semnat o declarație comună, în care se arată că, „în perspectivă, dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică”, iar în acest proces, cele două „Academii-surori” „joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor”.
În acest context, Libertatea i-a solicitat preşedintelui Academiei Române, prof. dr. Ioan Aurel Pop, un punct de vedere despre ce se întâmplă acum cu Universitatea din Cahul.
Libertatea: Cum vedeți dumneavoastră gestul autorităților din Republica Moldova de a desființa Universitatea de Stat din Cahul, prin fuziunea ei cu Universitatea Tehnică a Moldovei?
Acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române: Nu încape în mintea mea acest lucru. Universitățile se bucură de autonomie, inclusiv din punct de vedere administrativ, al conducerii. Iar Universitatea din Cahul este o realitate. Ea s-a născut ca o necesitate. Nu sunt multe universități de stat bune care funcționează în Republica Moldova. Această universitate din Cahul a fost sprijinită de Universitatea din Galați și de alte universități românești, ca să poată funcționa.
Întâmplarea face că știu colectivul didactic de acolo, am cunoscut conducerea universității, rectori, prorectori, care au contribuit la buna funcționare a universității. Şi cred că pentru sudul Republicii Moldova, inclusiv pentru partea din Basarabia care a fost rășluită (răpită - n.r.) și dată Ucrainei, pentru Bugeac, ea este o necesitate extraordinară. Plus raporturile ei cu alte universități, modul de funcționare. O universitate e un univers. Ea funcționează pentru educarea la nivel înalt a membrilor unei națiuni, a colectivității și cred că este extrem de importantă funcționarea acestei Universități din Cahul, pentru că ea n-a fost creată din moftul cuiva, din dorința cuiva de parvenire, ci este o necesitate pentru Republica Moldova și pentru românii din partea aceea de țară, în general.
- Cred că Universitatea din Cahul are și o valoare simbolică. E un liant între românii de pe cele două maluri ale Prutului, pentru că încă de la înființare şi până de curând, profesori de la Universitatea din Galați au mers și au predat acolo, iar studenți de acolo au venit la Galați. În acest context, cum ar trebui să interpretăm noi, românii din dreapta Prutului, decizia autorităților din Moldova de distrugere a acestei punți peste Prut? Ar trebui să ne îngrijoreze?
- Da, e un semn rău. Până acuma, semnele de la oamenii politici din Chișinău, de la guvern, de la autoritățile acestea mai recente au fost bune. Au fost semne de integrare, de respect, de înțelegere, și puntea aceasta despre care vorbeați riscă să nu mai poată funcționa bine, pentru că integrarea unei universități cu profiluri multiple într-o universitate cu profil tehnic nu e de bun augur. Universitatea cu profil tehnic de la Chişinău funcționează în felul ei, iar Universitatea din Cahul avea regulile ei, felul ei de-a fi, cum ați spus, invitând profesori mulți de la Universitatea din Galați, dar și de la alte universități.
Eu însumi, profesor al Universității din Cluj, am fost invitat pentru conferințe la Universitatea din Cahul și am văzut un mediu universitar foarte primitor și dornic de raporturi. Desființarea ei, sub o formă voalată, înseamnă și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului, ceea ce este extrem de grav, și nu anunță un viitor așa cum s-ar cuveni, în privința integrării românilor de pe cele două maluri ale Prutului și în privința unirii pe care o visăm cu toții.
„Autoritățile române trebuie să reacționeze. Trebuie găsite soluții”
- Universitatea din Cahul a fost, într-un fel, „copilul de suflet” al Universității „Dunărea de Jos” din Galați. În contextul actual, ar putea solicita autoritățile române o „adopție”, cu acte și cu drepturi, a Universității din Cahul, pentru a împiedica desființarea ei, ca să redevină o extensie universitară, aşa cum a fost gândită la început?
- Da, eu cred că s-ar putea acest lucru. Autoritățile române trebuie să reacționeze şi cred că, în primul rând, universitățile din România, instituțiile legate de Ministerul Educației ar putea face mult, încercând o soluție de comun acord cu autoritățile moldovene. În fond, noi vorbim aceeași limbă, care e limba română, pe ambele maluri ale Prutului, ne putem înțelege și putem salva această universitate. Ea a funcționat, într-adevăr, cu ajutorul unei alte universități. Dar e vorba de Universitatea din Galați, pe de o parte.
Pe de altă parte, Universitatea din Cahul avea autonomia ei, independența ei, gradul ei de funcționare, după regulile Ministerului Educației din Republica Moldova, dar respectând și anumite cerințe ale Uniunii Europene în care Republica Moldova vrea să se integreze. Eu l-am cunoscut pe regretatul profesor Bârsan, rectorul Universității din Galați, care ținea enorm de mult la această universitate și care, atât cât i-a permis viața, starea de sănătate, a militat pentru buna funcționare a universității. Îmi pare rău că nu mai este pe această lume, ca să încerce soluții pe care sunt convins că le-ar fi găsit, împreună cu autoritățile moldovene.
Dar asta nu înseamnă că nu putem încerca noi, că nu pot încerca universitățile actuale de pe ambele maluri ale Prutului, să salveze această universitate care, din câte știu, are contribuții importante la dezvoltarea învățământului din Republica Moldova. În afară de Universitatea de Stat a Moldovei de la Chișinău, de Universitatea Alecu Russo de la Bălți, Universitatea Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul a jucat și joacă un rol important în educarea, cum am mai spus, a tinerilor. Și e bine să păstrăm aceste legături. Eu sunt convins că şi studenți din zona moldovenească din România s-ar bucura de găzduire acolo, cum s-au mai bucurat de primire.
Schimburile de studenți ar fi foarte importante, dar mai ales studenți și profesori de acolo ar profita în continuare și ar beneficia de experiența pe care o au colegii lor de pe teritoriul României și ar putea face să se obțină noi performanțe. Nici nu ar putea fi vorba despre altceva decât despre creșterea performanței universității acesteia de la Cahul.
- Eu n-am văzut până acum vreo reacție a autorităților române. Credeți că ea există, dar nu e vizibilă?
- Nu știu, nu știu să vă spun. Au fost și zilele acestea de sărbătoare. La noi, la români, atunci când e sărbătoare, în general...
- Pământul se oprește.
- Pământul se oprește, se liniștesc foarte mult lucrurile. Se pot întâmpla lucruri și bune, și rele, că nu reacționăm. Nu știu ce să vă spun. Nădăjduiesc ca românii să reacționeze, autoritățile române să încerce ceva.
Eu cred că un dialog între ministere, chiar dacă noi acum nu avem titular la Ministerul Educației - sau mă rog, e demisionar, încă nu a venit un înlocuitor -, dar asta nu contează. Instituțiile nu se opresc, atunci când titularul nu mai este. Instituțiile trebuie să funcționeze, ministerul are secretari de stat și s-ar putea ca, foarte repede, dialogul să conducă la ceva constructiv. Eu nu mă aștept la altceva, pentru că cele două ministere pot conlucra, pentru că Universitatea de Stat din Cahul să poată funcționa.
E și la noi o modă, să se unească diferite universități între ele, să funcționeze în continuare într-o formă mascată, dar nu cea mai bună, deci nu într-o formă ideală, și nu cred că-i de bun augur ca universități cu un profil să se unifice cu universități de alt profil, sub cine știe ce pretexte. Trebuie reacționat, trebuie găsite soluții. Universitatea din Cahul n-a fost de prisos şi nu este de prisos. Ea nu este o universitate de pripas, care să poată apărea și dispărea peste noapte.
Trebuie să găsim soluții ca ea să existe. Un lucru bine făcut nu trebuie desființat. Sper să găsim soluții. Am să încerc și eu, zilele următoare, să văd ce se poate face, pentru că, repet, nu putem lăsa lucrurile așa. Pentru sudul Republicii Moldova, pentru relația cu România, pentru românii de la Galați care au făcut această Universitate minunată a Dunării de Jos, trebuie găsite soluții ca Universitatea din Cahul să meargă înainte.
- Și pentru copiii de acolo, în primul rând. Pentru că e un lucru rău, căci orice școală desființată, orice facultate desființată, orice bibliotecă desființată ne împinge în zid.
- Așa este. Nu e bine. Trebuie să ne gândim la noi înființări, la noi universități. Și din punct de vedere european, deopotrivă în România și în Republica Moldova, numărul de studenți e mai mic decât ar trebui să fie. Ne îndepărtăm tot mai mult de studiu, de la nivel de învățământ preuniversitar, gimnazial și liceal, până la învățământul universitar. N-avem un surplus de tineri educați, învățați și știutori. De aceea trebuie să facem un efort, nu numai să păstrăm ce avem, dar să creăm noi instituții și să le mărim pe cele existente.
