Varianta finală a programei la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, publicată de Ministerul Educației. Rămân cronicarii, este eliminat Anton Pann și introdus Balzac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Educației și Cercetării a prezentat marți, 23 decembrie 2025, varianta revizuită a programei școlare de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Documentul, rezultat din procesul de consultare publică, a fost subiectul celor mai multe controverse dintre cele peste 100 de proiecte dezbătute în noiembrie.
Cuprins:
Principalele modificări ale proiectului
Ministerul Educației și Cercetării a prezentat marți, 23 decembrie 2025, varianta revizuită a programei școlare de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Documentul, rezultat din procesul de consultare publică, a fost subiectul celor mai multe controverse dintre cele peste 100 de proiecte dezbătute în noiembrie.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Educației, principalele modificări ale proiectului revizuit vizează mai multe aspecte.
Continuitate între conținuturile din gimnaziu și liceu
În primul rând, din punctul de vedere al conținuturilor, se încearcă o trecere cât mai naturală de la ceea ce au învățat elevii în gimnaziu la ceea ce urmează să studieze în clasa a IX-a. De exemplu, tema generală din clasa a VIII-a, „Reflecții despre lumea din jur” se continuă într-a IX-a cu „Reflecții despre literatură”
Flexibilitate între contexte tematice, biografice și socio-culturale
În al doilea rând, abordarea diacronică pune accent pe menționarea mai explicită de această dată, a cel puțin trei principii complementare: tematic, biografic, de context socio-cultural. Au fost adăugate, în consecință, și sugestii metodologice care să permită, de exemplu, compararea caracteristicilor a două epoci literare diferite, recunoașterea unor modificări de teme, urmărirea unor traiectorii biografice relevante din perspectiva responsabilității civice etc;
S-a extins lista de autori prin introducerea mai multor nume feminine
În al treilea rând, a fost extinsă lista de autori români recomandați prin includerea unor autoare care au avut un rol în inițierea unor genuri publicistice (cazul Mariei Rosetti, care introduce cronica dramatică în spațiul publicistic din sec. al XIX-lea) sau în constituirea unor forme incipiente de critică socială (Sofia Nădejde, pionieră a feminismului românesc).
S-au introdus noi autori străini
De asemenea, lista de autori străini recomandați pentru contextualizări conține nume de autoare consacrate din spațiul occidental. Printre propunerile pentru proiectul școlar final („Oameni ai timpului lor”) se numără mai multe personalități feminine relevante pentru activitatea lor literară și civică (de pildă, Elena Ghica - Dora d'Istria sau Ecaterina Conachi);
Au fost introduse elemente de educație media
De asemenea, au fost incluse elemente de educație media și activități de învățare care să permită elevilor utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor generate de Inteligența Artificială.
De ce a fost păstrată abordarea diacronică a programei
Proiectul menține ordonarea diacronică a conținuturilor din mai multe motive:
- „Filosofia educațională susține că elevii, ca tineri cetățeni, își pot proiecta viitorul, învățând, în același timp, să se orienteze în cadre ale prezentului și ale trecutului”;
- S-a urmărit „specificul disciplinei filologice, în care faptele de limbă și de literatură încorporează în mod intrinsec dimensiunea istorică”;
- „Studiile cultural-estetice duc la o înțelegere logică și integrativă a evoluției paradigmelor/curentelor culturale și literare, a evoluției ideilor, a mentalităților, precum și a evoluției tipurilor de sensibilitate și a emoțiilor”;
- „Viziunea curriculară armonizează studiul disciplinei în gimnaziu cu studiul acesteia în liceu: abordarea tematică a literaturii este continuată cu abordarea dinamică a fenomenului literar românesc în evoluția lui și în raport cu spațiul european/transnațional; abordarea comunicativ-funcțională a limbii române din gimnaziu este continuată și orientată acum spre conștientizarea lingvistică;
- „Studiile de didactică a limbii și literaturii evidențiază limitele unei educații a lecturii centrate exclusiv pe strategii, în absența unor conținuturi semnificative și contextualizate”, se arată în proiectul noii programe școlare.
Ce autori vor studia elevii
Lista autorilor studiați cuprinde nume consacrate, precum Grigore Ureche, Ion Neculce și Ion Creangă, dar și scriitori internaționali, cum ar fi Balzac și Mary Shelley. Conform proiectului, „se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text)”. Au fost incluse personalități noi, cum ar fi Maria Rosetti și Sofia Nădejde, în timp ce Anton Pann a fost eliminat din programă.
De asemenea, la finalul anului școlar, se recomandă ca elevii să desfășoare activități de sistematizare și evaluare sumativă, prin proiecte dedicate personalităților istorice. „Elevii vor alege o personalitate din cadrul epocilor studiate, de exemplu: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D»Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu etc.”
Grupul de lucru pentru această disciplină s-a reunit în perioada 15 - 22 decembrie, pentru a analiza observațiile și propunerile primite în timpul dezbaterii publice. Contribuțiile au fost discutate și integrate în documentele finale, care, potrivit Ministerului, urmăresc familiarizarea elevilor cu literatura privită ca fenomen dinamic și sprijinirea profesorilor prin sugestii metodologice.
Proiectul cuprinde trei documente distincte, anexate unui viitor ordin de ministru: programa pentru trunchiul comun, destinată filierelor teoretice, tehnologice și vocaționale, și două programe pentru trunchi comun și curriculum de specialitate, dedicate filierelor teoretice, profil umanist, specializările științe sociale și filologie.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/2anexa-2limbasiliteraturaromanatcix90.pdf" title="2_Anexa_-2_Limba_si_literatura_romana_TC_IX_90"]
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/3anexa3limbassiliteraturaromanatccsstiintesociale91.pdf" title="3_Anexa_3_Limba_ssi_literatura_romana_TC_CS_STIINTE_SOCIALE_91"]
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/4anexa4limbasiliteraturaromanatccsfilologie92.pdf" title="4_Anexa_4_Limba_si_literatura_romana_TC_CS_FILOLOGIE_92"]
