Protest în fața Parlamentului. Un profesor cu toate gradele, în prag de pensie, câștigă doar 6.000 de lei: „A avut grijă domnul Bolojan să taie”

Mii de profesori au părăsit deja sistemul

Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație, avertizează că noul an școlar riscă să fie boicotat dacă politicienii nu iau măsuri urgente. Sindicatele solicită abrogarea Legii 141, care impune taxe mari și venituri mici.

„Mii de profesori au părăsit sistemul, iar 30% se vor pensiona în următorii cinci ani”, a declarat Nistor, subliniind că 80% din personalul didactic are studii superioare de lungă durată.

Un an școlar care a început cu proteste, se termină cu proteste

Libertatea: Profesorii din Dolj, aici la Palatul Parlamentului, ce vreți concret?
Președintele Sindicatului Învățământului Spirul Haret Dolj: Iată că am început anul școlar cu proteste, încheiem anul școlar cu proteste. Din păcate se întâmplă lucruri pe care nu ni le dorim, nu numai noi, ci întreaga societate.

Cred că parlamentarii trebuie să fie de acord cu noi, pentru că nu ne dorim altceva decât creșterea calității sistemului de învățământ. Iar măsurile dispuse în vara anului trecut, măsurile aberante, dictate prin legea 141, nu au făcut altceva decât să adâncească și mai mult prăpastia problemelor de învățământ.

Iată că de curând am aflat de proiectul noii legii a salarizării. Am constatat că tot ceea ce s-a negociat, tot ceea ce s-a discutat de doi ani de zile, alături de Ordonanța de Urgență 57, nu a fost luat în calcul, acea propunere acceptată în 2023, în urma grevei și anume ca salariul debutantului să fie egal cu mediul pe economie.

Și mai mult decât atât, iată ca astăzi desfășurăm o acțiune unică după 1990, depunem la Parlament o inițiativă legislativă, conform prevedenilor constituționale, unde am strâns peste 160.000 de asemănături, prin care colegii noștri și nu numai, și-au exprimat această nemulțumire față de viitorul școlii românești, de viitorul personalului din sistemul de învățământ.

Cât câștigă un profesor: inflația și ce-au avut cu diriginții

Libertatea: Cât câștigă un profesor de sport? Cât câștigați pe lună? Cum e viața astăzi? Ca să vorbim și la concret.
Președintele Sindicatului Învățământului Spirul Haret Dolj: Să înțeleagă lumea. Dacă o punem pe fondul deprecierii leului. de mai bine de un an de zile, de peste un an și jumătate, de când inflația este, știm bine, la cote alarmante, pornim de la un salariu pentru un debutant de 3.750 de lei și ajungem până la un salariu de aproximativ 6.000 de lei pentru un profesor în prag de pensie cu toate gradele vechimea în învățământ.

Considerăm că această sumă de 6.000 de lei nu este relevantă pentru un profesor, pentru un dascăl căruia îi trec prin mână generații și generații și din păcate știm bine cu toții, prin noul proiect am aflat că a dispărut și funcția de diriginte.

Foarte mulți dintre noi sunt diriginți, sunt părinții de la școală, până la urmă, a elevilor, cu foarte, foarte multe probleme. Mulți copiii au situații deosebite, iar dirigintele stă acolo să-i asculte, să-i ajute.

Cuiva i-a trecut prin cap să radieze această funcție de diriginte și în urma unor discuții s-a acceptat în extremis ca aceasta să revină ca titulatură, dar cu o sumă insignifiată undeva în jur de 200 de lei net. Ceea ce este impardonabil e că cineva ajunge să se gândească să desființeze până și funcția de diriginte.

În aceste condiții, veniturile colegilor noștri scad dramatic și de aceea, prin această inițiativă, prin protestele pe care le facem de peste un an de zile, încercăm să atragem atenția întregii societăți, că depindem de viitorul nostru și viitorul nostru se crează în școli, prin investiții, nu prin subfinanțare cronică, care au contribuit, din păcate, la amputarea sistemului de învățământ și intrarea lui în colaps.

Ce-și doresc cel mai mult profesorii care protestează

Libertatea: Cum e să lucrezi în București în anul de grație 2026, salariu, viață, elevi?
Aurelian Ivan, profesor de geografie cu toate gradele luate: Din ce în ce mai greu. Tot ceea ce am câștigat acum 3 ani a avut grijă domnul Bolojan să taie și să anuleze absolut tot prin legea 141 și de asta vreau să-i reamintesc că astăzi sunt 160.000 de semnături depuse, adunate de către noi, membrii de sindicat, prin care cerem abrogarea legii 141 a domnului Bolojan, prin care revenim la legea 198 și 199, din învățământul preuniversal și universitar. Ne dorim reducerea numărului de elevi la clasă, reducerea numărului de ore de la 20 la 18, de aceea și pentru colegii noștri care au 25 de ani vechime, gradul 1, reducerea de normă de la 18, la 16 ore.

Libertatea: E un manifest pe care l-ați depus deja la Parlament, în acest sens, cu semnăturile de rigoare, concret.
Aurelian Ivan: Toată lumea, toată lumea are de suferit, iar noi, ca organizații sindicale, de multe ori am încercat să înțelegem atât copiii cât și părinții acestora, să fim înțelegători, dar pentru asta și noi trebuie să fim înțeleși.

Libertatea: Ce-au pierdut elevii în ultimul an de când sunt aceste reduceri ca cifre, calitate?
Aurelian Ivan: Elevii au pierdut, fiind un număr de elevi mult mai mare la clasă.

Libertatea: Cam care-i media la o clasă, la școala unde predați?
Aurelian Ivan: 28. Noi, noi în București stăm oarecum bine, dar problema se pune în cazul colegilor noștri din provincie. În plus, sunt colegi care sunt profesori de educație fizică și trebuie să predea fizică. Fizică, pur și simplu.

Libertatea: Ce salariu aveți?
Aurelian Ivan: Cel puțin personal am un salariu care cât de cât îmi permite să trăiesc. Dar în comparație cu munca depusă este clar mult mai mic decât ar trebui.

Libertatea: Vă gândiți să părăsiți sistemul?
Aurelian Ivan: Nu, dacă voiam să-l părăsesc, îl părăseam de acum 25 ceva de ani.

Din toamnă se anunță proteste noi

Libertatea: La ce să ne așteptăm, domnule profesor, din toamnă, noi, părinții?
Aurelian Ivan: La proteste și mai mari. din partea profesorilor, colegilor profesori și mai ales la o scădere a calității învățământului dacă nu se renunță la scăderea efectivului de elevi la clasă, scăderea numărului de ore la normă didactică.

Libertatea a vorbit și cu Mitică Iosif, profesor de istorie din Constanța. La fel ca restul protestatarilor, cadrul didactic se plânge de efectele legii 141, pe care o numește legea dezastru a învățământului preuniversitar.

Libertatea: Cum fac istorie profesorii în România astăzi?
Mitica Iosif, profesor de istorie Constanța: Din păcate, toți profesorii își fac meseria așa cum pot, așa cum au fost obligați, mai cu seamă după ce în anul 2025 a fost adoptată legea 141, pe care putem să o numim, fără să greșim, legea dezastru pentru învățământul preuniversitar.

Ce le-ar spune un profesor de istorie lui Ilie Bolojan și lui Nicușor Dan

Libertatea: Dacă ar apărea Ilie Bolojan în fața dumneavoastră, ce i-ați spune?
Mitică Iosif: M-aș întoarce și-aș pleca. Pentru că Ilie Bolojan este primul ministru care în 2025 a refuzat pur și simplu dialogul social, a fost total opac la orice argument am adus împotriva articolul din Legea 141 care a pus învățământul pe butuci. Deci nu aș sta de vorbă în acest moment cu domnul Ilie Bolojan.

Libertatea: Președintele României, domnul Nicușor Dan, este un fost tânăr căruia i-a plăcut școala. Ce ați avea să-i spuneți, dacă v-ați întâlnit cu dânsul acum?
Mitică Iosif: Din păcate este un om care nu-și respectă angajamentele. Vă aduceți aminte că anul trecut, la deschiderea anului școlar, am avut o mare manifestație la Cotroceni. Au fost acolo colegii noștri din federații și a promis că peste două luni se reîntâlnesc pentru a analiza ce se întâmplă cu învățământul în prisma legii 141. Nici până în acest moment nu i-a chemat pe colegii noștri, ceea ce demonstrează, repet, o data că nu-și ține cuvântul dat și doi la mână că nu prea îl interesează ce se întâmplă cu educația din România.

În 2026 ar fi cu atât mai necesar să fie mai puțini elevi în clase, nu mai mulți

Libertatea: Unde predați, domnule profesor?
Mitică Iosif: În Constanța am catedră, am o școală gimnazială și câteva ore la un liceu.

Libertatea: Faceți un fel de naveta așa între școală și liceu?
Mitică Iosif: Fiind în municipiu nu este atât de grea naveta cum este pentru colegii mei care sunt nevoiți să meargă la zeci de kilometri distanță.

Libertatea: Copiii din ziua de astăzi, liceenii și respectiv copiii de gimnaziu, cum vi se par?
Mitică Iosif: Sunt copii ca și cei din generațiile trecute, sigur că au altă particularitate, este mai greu de lucrat cu ei, tocmai de aceea ar fi trebuit să avem în clase mai puțini copii pentru a le putea dedica fiecăruia timpul suficient, nu mai mulți, așa cum au hotărât cei de sus.

Elevii ar trebui să aibă șansa la învățământ de calitate

Libertatea: Dacă ați avea o baghetă magică ce ați face? Care ar fi primele trei gesturi, primele trei măsuri pe care le-ați lua?
Mitică Iosif: Investiții masive în educație, cercetare, sănătate și cultură.

Libertatea: Parlamentul e în spatele dumneavoastră…
Mitică Iosif: Cred că ar avea nevoie de mult mai puțini parlamentari, pentru că, din păcate, sunt foarte mulți, cu multe privilegii și foarte rar vedem că lucrează și în favoarea cetățenului român.

Libertatea: La ce să se aștepte copilul? Că el, până la urmă, este în centrul atenției din toamnă.
Mitică Iosif: Trebuie să se aștepte de la noi, în primul rând, să facem tot ce ține de noi. Ca sindicaliști, iată, încercăm să mișcăm lucrurile pentru că această mișcare nu este numai pentru salariații din învățământul preuniversitar. Ceea ce noi dorim să obținem este șansa de a face și de a pune la dispoziția copiilor un act didactic de calitate.

Libertatea: Profesoratul astăzi, în trei cuvinte?
Mitică Iosif: Greu, puțin atractiv și perspectivele deloc bune.

Profesorii reclamă un val de nedreptăți comise de guvernanți în ultimul an. O profesoară de fizică explică pierderi financiare concrete de aproximativ 1.000 de lei lunar per persoană (salarii scăzute de la peste 6.000 la 5.000 de lei), ca urmare a tăierilor aplicate la indemnizația de hrană, sporul neuropsihic și cel de doctorat. De asemenea, un profesor de religie din Maramureș, cu toate gradele luate și o vechime de peste 25 de ani, declară că ajunge la un venit de doar 5.500 de lei.

Un profesor de informatică din Gura Humorului subliniază că mișcarea de stradă a împlinit deja un an de zile (declanșată pe 7 iulie anul trecut). În ciuda caniculei insuportabile din Capitală (35-36°C), profesorii se declară extrem de determinați să rămână pe baricade. Dacă revendicările nu le vor fi soluționate la nivel central, cadrele didactice sunt decise să adopte acțiuni și mai dure, luând în calcul inclusiv boicotarea începutului de an școlar în toamnă.

În ciuda tratamentului primit din partea statului, profesorii menționează că își fac datoria cu profesionalism la catedră pentru că își iubesc elevii, obținând inclusiv medalii la olimpiade.

Cadrele didactice care participă la protestul de joi, de la Parlament, se plâng că nu au fost luați în seamă de către Guvern. Profesorii mai solicită modificarea Ordonanței pentru voucherele de vacanță și acordarea unei prime neimpozabile din anul școlar 2026-2027. Protestul are loc cu doar câteva zile înainte de debutul examenelor de Bacalaureat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE