Simulare Evaluare Națională 2026. Care este cea mai mare greșeală pe care o pot face elevii la matematică. Profesor: „Nu ține de calcule”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ne aflăm în plină desfășurare a simulării examenului de Evaluare Națională, o testare care se va încheia mâine, cu ultima probă, cea la matematică. „O probă care i-ar putea pune pe copii în mare dificultate”, avertizează profesoara Marilene Lefter, fondatoarea Centrului educațional „Clubul Profei”, care a oferit copiilor câteva sfaturi pentru a obține o notă cât mai mare.
Cuprins:
- Elevii au de rezolvat 18 exerciții din algebră și geometrie
- Subiecte simple, „chichițe” mari
- „Rezolvați mai întâi exercițiile ușoare”
- „Toate rezolvările se fac în scris, pe ciornă”
- Cea mai întâlnită greșeală, la subiectul trei
- „Verificați lucrarea la sfârșit!”
- „Scrisul urât poate crea confuzii”
- Marilene Lefter: „Cine vrea o notă de 10 nu ar trebui să se bazeze doar pe pregătirea de la clasă”
Elevii au de rezolvat 18 exerciții din algebră și geometrie
Simularea examenului de Evaluare Națională este ultimul mare antrenament înaintea examenelor din vară, a declarat pentru Libertatea profesoara de matematică Marilene Lefter. Ce este foarte important de știut: pentru obținerea unei note mari nu contează doar volumul de cunoștințe acumulate. „Se testează și atenția copiilor, puterea de concentrare, capacitatea de analiză, până și gestionarea corectă a timpului, a stresului și a emoțiilor. Totul este luat în calcul, căci toate aceste aspecte influențează decisiv nota finală. Practic, vorbim despre o simulare a tuturor experiențelor prin care vor trece copiii în iunie. Nu contează doar să știi matematică. Foarte important este să reușești să demonstrezi acest lucru”, explică dascălul.
Structura examenului la matematică urmează a anumită logică, proba fiind împărțită în trei mari subiecte, explică profesoara. Primele două sunt de tip grilă, iar subiectul al treilea presupune redactarea completă a rezolvării cerințelor. Subiectul unu este grilă din algebră, iar aici copiii au de rezolvat șase exerciții. Subiectul al doilea este grilă din geometrie unde, de asemenea, sunt șase probleme. Ultimul subiect este combinat, și din algebră, și din geometrie. În total, sunt 18 exerciții.
Subiecte simple, „chichițe” mari
În ceea ce privește dificultatea subiectelor, aceasta este progresivă: se pornește de la cele mai ușoare până la cele mai grele. „Atenție, însă! Chiar și subiectele tip grilă, considerate foarte simple, pot avea anumite chichițe care să-i deruteze pe copii”, mai spune profesoara. „De exemplu, răspunsurile exercițiilor tip grilă sunt foarte apropiate între ele și pot crea confuzii. Și încă un lucru: presupunând că elevul greșește la calcule - este posibil ca rezultatul eronat să se regăsească și el printre răspunsurile grilei, iar copilul ar putea crede că aceea este varianta corectă”.
Profesoara Marilene Lefter vine cu câteva sfaturi de care elevii ar trebui să țină cont dacă vor să obțină o notă cât mai mare. „Se pierd puncte importante pentru că elevii nu citesc până la capăt cerința sau o citesc superficial. Au impresia că au înțeles-o din prima, doar pentru că li se pare un exercițiu ușor. Și greșesc rezolvarea. O rezolvare simplă care, din păcate, nu le aduce niciun punct. Când ei tocmai aici ar trebui să câștige maximul”.
Profesoara le mai recomandă copiilor să sublinieze datele importante din probleme, cum ar fi numere, condiții, unități de măsură etc. „Iar dacă problema are mai multe puncte, să verifice exact ceea ce li s-a cerut și dacă au răspuns la toate acele întrebări”.
„Rezolvați mai întâi exercițiile ușoare”
Elevii ar trebui să abordeze la început exercițiile pe care le recunosc imediat, cu care se simt confortabil, pe care știu să le rezolve. Acest lucru le va da încredere, dar le va asigura și puncte importante. „Apoi, pe parcurs, dacă se blochează la vreun exercițiu mai dificil, nu trebuie să intre în panică. Ar trebui să taie toată rezolvarea și s-o ia de la început, să mai încerce încă o dată. Dacă nici de această dată nu reușesc să ducă exercițiul până la capăt, este cazul să se oprească, să abordeze altă problemă, iar apoi, la final, să se reîntoarcă la cea care le-a dat bătăi de cap”.
„Toate rezolvările se fac în scris, pe ciornă”
Profesoara le recomandă copiilor să folosească ciorna, pe care să scrie toate rezolvările exercițiilor, toți pașii, toate etapele. „Le spun mereu: chiar dacă poți face calculul din cap, e posibil ca în ziua examenului sau în ziua simulării 2 plus 3 să-ți dea 6. Și atunci este foarte important să scrii pas cu pas rezolvarea completă. Să nu sari peste nici o etapă, să scrii formulele folosite, să prezinți calculul intermediar, să-ți notezi concluzia clar”. Nu de alta, dar matematica este o știință exactă, iar baremul de corectare a lucrărilor este foarte strict.
Cea mai întâlnită greșeală, la subiectul trei
Profesoara Marilene Lefter a precizat că mulți elevi care nu stăpânesc foarte bine ultimul subiect, care este și cel mai greu, renunță la el. „Și nu mai scriu nimic. Asta este, însă, cea mai mare greșeală pe care o pot face”.
Profesoara le recomandă copiilor să noteze orice li se pare că ar avea legătură cu subiectul: fie îl rezolvă până la un anumit punct, fie notează în dreptul lui formule, teoreme, etape, anumite calcule. „Orice poate fi punctat trebuie trecut acolo. Nu contează că elevul nu duce rezolvarea până la capăt. Contează că ar putea fi punctat parțial”.
Subiectul al treilea este cel mai dificil, făcând diferența între o notă de 7 și o notă de 10. „Cele trei subiecte sunt notate, fiecare cu câte 30 de puncte. Dacă elevul le face perfect pe primele două, are asigurată nota 7. O notă decentă, aș spune eu, pentru un copil de nivel mediu”.
„Verificați lucrarea la sfârșit!”
Marilene Lefter le recomandă copiilor să-și verifice calculele, iar apoi, la final, să-și verifice întreaga lucrare. Pentru asta, însă, este nevoie ca ei să-și aloce cinci minute, poate chiar zece. „Este important să știe și cum să-și gestioneze timpul. Verificarea lucrării înseamnă, în primul rând, verificarea semnelor plus, minus, înmulțit și împărțit. Aici este o problemă generală: copii care, din grabă sau neatenție, scriu greșit semnele. Pun minus în loc de plus, uită să înmulțească termenii sau să-i împartă, uită să verifice unitățile de măsură, să-și verifice răspunsurile”.
Verificarea lucrării înainte de a fi predată poate face diferența între o notă mică și una mare. „Poate, cine știe, le vine o idee mai bună, realizează că au aplicat greșit o formulă sau poate nu au trecut un răspuns de pe ciornă pe curat”.
„Scrisul urât poate crea confuzii”
Un scris urât, indescifrabil, prea mic, prea lăbărțat, cifre înghesuite, calcule „aruncate” la întâmplare, haotic, l-ar putea deruta pe profesorul evaluator. „Acesta ar putea citi altceva față de ce este scris, de fapt, pe foaia de examen. De exemplu, cifra 3 poate fi confundată cu cifra 8 sau cifra 5, care poate semăna teribil și cu 6 și tot așa. Scrisul trebuie să fie unul lizibil, citeț și ordonat. Le sugeresc elevilor să scrie cât mai clar, pentru că asta îi va ajuta foarte mult pe corectori”, a mai spus profesoara.
Nu este deloc ușor să tratezi un subiect de examen, avertizează dascălul. „Am întâlnit copii foarte isteți, care rezolvau totul aproape perfect, dar care s-au poticnit în subiecte simple, banale. Din neatenție și din grabă se comit cele mai mari greșeli”.
Prin urmare, proba la matematică nu-ți cere să știi doar matematică. „Poți să știi să rezolvi totul perfect, dar scrii urât, iar evaluatorul înțelege greșit, poți să nu fii atent și să aduni în loc să scazi, poți uita să treci rezolvarea de pe ciornă pe curat”.
Marilene Lefter: „Cine vrea o notă de 10 nu ar trebui să se bazeze doar pe pregătirea de la clasă”
Profesoara de matematică este de părere că un elev care vrea să obțină nota 10 trebuie să se pregătească suplimentar pentru acest examen, mai mult decât o face la școală cu profesorul.
„În clasă, profesorii nu au timp să rezolve probleme de dificultate ridicată. În 45, 50 de minute nu poți să acoperi cerințele a 30 de copii, mai ales că nivelul elevilor este foarte diferit. În timp ce unii sunt de nota 8, 9 sau 10, alții sunt de 5 sau se situează chiar sub 5. Așa că, de cele mai multe ori, se concentrează pe elevii mai slab pregătiți, pentru a le ridica nivelul. Asta, în detrimentul copiilor mai buni. Iar dacă sunt și puțini în clasă, unul, doi, cu atât mai mult profesorii nu-și vor pierde timpul. Scopul lor nu este să facă neapărat performanță, ci să-i ajute pe cei nepregătiți să ia note cât mai mari”.
Prin urmare, continuă Marilene Lefter, în clasă se insistă foarte mult pe primele două subiecte, cele de tip grilă. „Marea majoritate se axează pe subiectul 1 și 2, unde sunt grile, exerciții mai accesibile. Căci, așa cum am spus, o notă de 7 este o notă decentă”.
Mierloi 18.03.2026, 09:14
Sfaturi de grădiniță, fara sa atinga punctele vitale pt 10.