CORESPONDENȚĂ DIN CHIȘINĂU. Cu banii strânși la București, omul din spatele videoclipurilor Carla’s Dreams s-a întors acasă. „De asta moldovenii apar peste tot: pentru că e greu să fii sărac”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Ca să faci un tsunami trebuie să scuturi oleacă pământul”, își explică, într-o discuție cu Libertatea, regizorul Roman Burlaca eforturile pe care le face în Republica Moldova. Devenit celebru după ce a realizat videoclipurile trupei Carla’s Dreams, tânărul basarabean și-a investit timpul, energia și economiile în revitalizarea unei aripi a studiourilor de stat Moldova-Film.
Cuprins:
- În ruină de peste trei decenii
- Un tânăr și o investiție
- „Înainte să reușesc în industrie, am făcut vreo 400 de nunți”
- Pariul care l-a făcut celebru
- „Nu consider că am maturitatea regizorală necesară să fac filme”
- „Eu-s destul de patriot”
- O școală multimedia pe model ucrainean
- „Ăsta nu-i un mausoleu, nu e despre mine”
- „Eu am gândit că cererea apare când există ofertă”
- Importanța de a colabora cu guvernul
- Moldova, în rândul statelor cu programe de cash rebate
La ieșirea din Chișinău spre raionul Ialoveni, pe şoseaua Hînceşti, nr. 61, se află studiourile naționale Moldova-Film. O construcție cu arhitectură tipic sovietică, în alb și albastru, pe care se citesc anii care s-au scurs în crăpături, pete decolorate și insule de tencuială căzută.
Moldova-Film este echivalentul românesc al studiourilor Buftea, dar cu o soartă diferită, deocamdată. Înființat în 1952 ca studio independent de film, pe o bază - creată din 1947 - care a trecut prin mai multe schimbări administrative în cadrul URSS, Moldova-Film a devenit în 1999 societate pe acțiuni.
<strong>La Moldova-Film au fost realizate peste 170 de filme artistice, 100 de filme animate și 1.280 de documentare. Aici au fost create și filme ca „Maria Mirabela” (1981, regia Ion Popescu-Gopo) și „Snatch” (2000, regia Guy Ritchie).</strong>
În ruină de peste trei decenii
Din anii ‘90, studiourile Moldova-Film au rămas în paragină, pentru că statul nu a mai investit în întreținerea lor. Studiourile supraviețuiesc mai mult din contractele pe care le fac cu privații pentru închirierea de spații. Așa au mers lucrurile în ultimii ani: statul a redus finanțarea aproape complet, iar activitatea a fost întreținută de mediul privat.
Un exemplu elocvent e oferit de trupa rock moldovenească Alternosfera, care, la începutul anilor 2000, a închiriat un studio al Moldova-Film, pe care l-a renovat din bani proprii și l-a folosit o vreme. În această primăvară, Alternosfera s-a întors la Moldova-Film, dar nu pentru a înregistra în studioul lor, ci pentru a filma un videoclip, la studiourile BR Media Group.
Un tânăr și o investiție
BR Media Group a fost înființat de regizorul basarabean Roman Burlaca și este mai mult decât un studio de filmare clasic. Este primul hub multimedia din Republica Moldova realizat din bani privați. În 2019, Roman a închiriat o aripă a clădirii Moldova-Film, pe care a renovat-o complet și a dotat-o cu echipamente moderne.
„Aripa asta e din 1982, iar din 1992 nu s-a mai întâmplat mare lucru aici. Când am intrat în clădire, era jale - era mizerie, nu existau lumină și apă. Am muncit mult și am făcut totul ca la carte”, povestește pentru Libertatea Roman Burlaca, care anul acesta împlinește 30 de ani.
Roman Burlaca încă nu deține drepturi asupra clădirii. „Am făcut contract de închiriere cu statul, adică urmează să investesc o anumită sumă de bani timp de mai mulți ani”, explică el.
„Înainte să reușesc în industrie, am făcut vreo 400 de nunți”
Deși și-a lansat hubul în pandemie, activitatea companiei n-a suferit nicio sincopă. „Acum două zile am filmat pentru The Motans, acum trei zile am filmat pentru Carla’s Dreams”, ne dă un exemplu. Roman Burlaca este deja celebru pentru colaborările sale cu trupe consacrate de pe scena pop românească.
<strong>Mai recent însă, a colaborat cu formația rock Zdob și Zdub & Frații Advahov, pentru videoclipul piesei „Trenulețul”, care a reprezentat Republica Moldova la Eurovision 2022. </strong>
Roman Burlaca a fost pasionat de fotografie și filmare încă din adolescență. „La 14 ani, am început să fac fotografii la nunți, iar pe la 16 ani am trecut și la video. Înainte să reușesc în industrie, am făcut vreo 400 de nunți. Țin minte că pe la 20 de ani am avut 44 într-un singur an. Așa am strâns bani și mi-am luat niște echipamente mai bune”, își amintește regizorul, absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
Pariul care l-a făcut celebru
Primele joburi pe care le-a avut în regia de videoclipuri au fost pentru artiști de muzică populară, „că doar aceia mi-au oferit încredere”. Dar ce l-a făcut celebru a fost colaborarea cu formația din Moldova Carla’s Dreams. Se întâmpla în 2015, când trupa lansa piesa „Te rog”, al cărei clip are acum aproape 80 de milioane de vizualizări pe YouTube.
„Ne-am cunoscut întâmplător, printr-un prieten comun. La un moment dat, Carla’s se plângea că a filmat un clip în România și a ieșit foarte prost, dar trebuie lansat în două zile. Atunci i-am zis: «Nu ne cunoaștem, dar îți fac eu clipul». Nu era prea încrezător. Am insistat: «Uite, nu-mi dai niciun ban. Dar dacă iese bine, îmi dai de trei ori. Bugetul e de 3.000 de euro». Am bătut palma. De atunci până azi, am făcut 46 de clipuri pentru ei“, povestește Roman cum s-a lansat pe piața din România.
<strong>În 2016, clipul piesei „Te rog” a câștigat Videoclipul Anului în România la Media Music Awards. Iar videoclipul piesei „Imperfect” (2016) a strâns un milion de vizualizări în doar 23 de ore de la lansare.</strong>
„Nu consider că am maturitatea regizorală necesară să fac filme”
În doar doi ani, Roman Burlaca a devenit unul dintre cel mai bine cotați regizori de videoclipuri din România, având colaborări cu nume mari din industrie, precum Inna, Antonia și Irina Rimes. A lucrat și cu artiști străini, printre care canadianca Angele Dubeau, căreia i-a făcut clipul „Experience”, melodie ce a devenit coloană sonoră pentru filmul „Mommy”, al lui Xavier Dolan.
De altfel, Dolan este unul dintre regizorii pe care Roman îi admiră și care l-a inspirat de-a lungul carierei. I-ar plăcea să facă filme la fel de profunde și personale precum cineastul canadian, însă recunoaște că momentan nu se simte pregătit suficient.
„Mă bate gândul să fac și filme, dar mai pe la 40 de ani. Am avut deja două propuneri din România, dar am refuzat. Pentru că acum nu consider că am maturitatea regizorală necesară să fac filme. Eu nu-s Xavier Dolan. Mi s-ar părea penibil ca un regizor de 29-30 de ani să-i povestească unui actor cum trebuie să joace un personaj bătrân”.
În ultimii ani, a făcut mai puține videoclipuri și s-a concentrat mai mult pe proiecte comerciale. Cu experiența pe care a acumulat-o în România, Roman Burlaca s-a întors la Chișinău pentru a aprinde prima scânteie în industria multimedia din Republica Moldova.
Nu vin dintr-o familie care mi-a dat un capital și m-a trimis să fac afaceri. Am lucrat zece ani în România, am strâns bani și i-am investit pe toți acasă. Roman Burlaca, regizor:
„Sunt extrem de responsabil pentru tot ce se întâmplă aici: îmi dau seama că-n joc stă stabilitatea mea financiară pe următorii ani”, spune Roman.
„Eu-s destul de patriot”
Pe lângă entuziasmul și pasiunea cu care vorbește despre noul proiect, lui Roman îi place să îmbrace anumite adevăruri în glume. De pildă, spune că unul dintre motivele pentru care a ales să reclădească o parte din Moldova-Film este faptul că-și iubește țara. „Eu-s destul de patriot. Sigur, patriotismul meu depinde de cât de mult se apropie armata rusă de Moldova”, spune cu umor.
Dar nu ascunde nici analiza la rece pe care a făcut-o înainte de a lua decizia de a-și investi banii în Republica Moldova. Roman a identificat golurile de pe piață și a sesizat oportunitatea. „Eu n-am suficienți bani pentru România - acolo investiția ar fi fost de zece ori mai mare. În schimb, eu cunosc foarte bine Moldova, piața de aici și am reacționat la necesitate”, explică tânărul.
Roman crede că, luând atitudine și încercând să schimbe lucrurile pe cont propriu, îi va convinge pe decidenții statului să nu mai ignore nevoile industriei creative. Și, în definitiv, să înțeleagă că, prin investiții și implicare, acest domeniu poate contribui la ridicarea economiei.
Eu m-am lovit de realitățile de aici, am participat la câteva ședințe guvernamentale, motiv pentru care unii nu mai vor să audă de mine. Acum, făcând niște chestii palpabile, sper că o să fiu ascultat. Roman Burlaca, regizor:
O școală multimedia pe model ucrainean
În aripa renovată din Moldova-Film, care se întinde pe două etaje și are 1.400 de metri pătrați, Roman a pus la punct o casă de discuri, un studio pentru producții comerciale și unul pentru conținut digital și mai multe săli de curs pentru o școală multimedia făcută după model ucrainean. Înainte de război, ucrainenii erau lideri în Europa la realizarea de spoturi comerciale și videoclipuri, menționează Burlaca.
„În ultimii ani, noi am avut o creștere clară a exportului de servicii din Republica Moldova, dar există o problemă: lipsa de cadre calificate. Din toamnă vom începe cursurile pe șase specializări, între care director de imagine, scenaristică și grafică. Va fi 80% practică și 20% teorie, iar lectorii sunt oameni cu experiență, din străinătate, inclusiv din Kiev. Dezvoltăm și un parteneriat cu Ministerul Educației, pentru ca absolvenții să primească diplome acreditate”, detaliază Roman.
<strong>Singurul spațiu valoros, care a rămas aproape neschimbat de când Roman a preluat controlul, a fost un platou de filmare, proiectat în anii ‘80, cu o capacitate de 800 de locuri. Aici are de gând să organizeze evenimente comerciale - lansări, conferințe, forumuri. </strong>
„Ăsta nu-i un mausoleu, nu e despre mine”
Regizorul are însă ambiții și mai mari. Pe o bucată de teren din spatele clădirii vrea să construiască un hangar, iar în față s-a apucat deja să facă o platformă de 3.000 de metri pătrați pentru evenimente și concerte. „La 1 iulie trebuie să fie gata și până pe 20 septembrie, toate weekendurile sunt deja vândute”.
În serile de vară are în plan să folosească acest spațiu pentru proiecții de film în aer liber, la care accesul va fi gratuit. „Moldova-Film are peste 30.000 de filme în arhivă. Au obținut un grant european pentru a digitaliza toată pelicula.”
Roman face o pauză și privește la șantierul din jurul lui: „Ăsta nu-i un mausoleu, nu e despre mine, e despre toată industria. Oricine vrea poate să vină aici să lucreze”.
„Eu am gândit că cererea apare când există ofertă”
Roman Burlaca poate fi considerat un idealist, dar el spune că, dimpotrivă, este un om pragmatic. A văzut o lacună și s-a străduit să o acopere. „Problema e de mentalitate. Mai există oameni care puteau să facă ce fac eu, dar totul se oprea în argumentul că nu există cerere pe piață. Eu am gândit invers: cererea apare când există și ofertă. Tu n-ai să cumperi niciodată chipsuri Mărioara, atât timp cât ele n-or să fie pe rafturi în supermarket”, spune tânărul.
Totuși, colaborarea cu statul este destul de dificilă în Republica Moldova. Spune că asta îi ambiționează pe mulți artiști să încerce să câștige publicul din afara țării.
Statul nu te ajută cu nimic. Domeniul ăsta e vulnerabil și foarte sărac. De asta, în ultimii zece ani, moldovenii apar peste tot: pentru că e greu să fii sărac.Roman Burlaca, regizor:
„Când unui moldovean i se ivește oportunitatea, apăi el rupe până la capăt ca s-o obțină. În România e un pic mai bine. Un artist român poate să plece în turneu prin țară, dar un artist din Moldova nu poate”, explică Roman.
Importanța de a colabora cu guvernul
Regizorul din Chișinău spune că a încercat să comunice cu autoritățile, să găsească împreună metode mai bune de impulsionare a unei industrii care poate contribui mult la bugetul național. De pildă, Croația a câștigat peste 134 de milioane de euro, din 2012 până în 2019, de la producătorii străini de film. Unul dintre cele mai cunoscute seriale HBO, „Game of Thrones”, a fost parțial filmat în Croația. La nivelul UE, industria audiovizualului a însumat în 2019 peste 90 de miliarde de euro.
În 2021, într-o conferință la Guvernul moldovean, a fost propusă ideea unei vacanțe fiscale de trei ani pentru companiile din industrie aflate la început de drum. Ideea a fost susținută de Guvern, însă s-a împotmolit la Ministerul Economiei, spune Burlaca: „Ajunge la Ministerul Economiei, care spune: «Dacă noi facem asta, o să ne sară în cap agricultorii, că de ce nu le dăm și lor». Da, dar lor le dați subvenții anuale. Au pasat-o de la unul la altul și nu s-a mai întâmplat nimic”.
Moldova, în rândul statelor cu programe de cash rebate
Pentru a construi o industrie cinematografică solidă e nevoie de câteva ingrediente indispensabile: infrastructură, oameni calificați - cu competențe și acte în regulă - și de cadru legal. În acest moment, în Republica Moldova sunt absente mai multe dintre aceste elemente, spune Burlaca.
Nu există un cadru legal pentru buna funcționare a asigurătorilor în cinematografie. „Am zis: deschideți asigurare pe echipamente, că vine Netflix și zice: «Vreau asigurare, că ies din spațiul UE și mă tem pentru un milion de euro, cât costă echipamentul». Asigurătorii n-au articol în baza căruia să-și deschidă o ramură pe domeniul ăsta”.
<strong>În februarie 2022, Republica Moldova a aprobat Legea cash rebate, care prevede returnarea de până la 30% a cheltuielilor suportate de producătorii de film și alte produse media, contribuind la încurajarea companiilor străine să intre pe piața moldovenească.</strong>
Roman recunoaște că și-a asumat o misiune grea, dar nu imposibilă. Progresele pe care le vede zi de zi, oricât de mici ar fi, atât în dezvoltarea relației cu statul, cât și în evoluția companiei sale, îl ambiționează să meargă mai departe. „Ca să faci un tsunami, trebuie să scuturi oleacă pământul”.
