INTERVIU cu trupa DakhaBrakha din Ucraina, înaintea concertului de la TIFF: „Rudele noastre din Rusia se uită la TV și cred propaganda, nu pe noi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Nu avem puterea morală să creăm ceva nou”, mărturisește Marko Halanevych, solist și multi-instrumentist DakhaBrakha, o trupă din Kiev care protestează de ani de zile față de Putin și de război. Joi seară au făcut asta de la Cluj, într-un concert special susținut pe scena festivalului TIFF.
Cuprins:
Sunt deja opt ani de când trupa ucraineană DakhaBrakha își încheie concertele scandând: „Stop Putin! No war”. Abia din februarie 2022, lumea a început cu adevărat să-i audă.
Proiectul muzical avea un scop pur artistic la început, însă anexarea Crimeei a făcut ca acest cvartet care transformă, în stil modern, părți din folclorul ucrainean, să nu mai poată rămână apolitic.
„Nu ne-am dorit asta, dar a fost ceva firesc pentru noi, odată ce Rusia a intrat în Crimeea”, au spus muzicienii într-un interviu acordat publicului Libertatea, în ziua concertului susținut la TIFF.
„Haos etnic”
Trupa din Kiev, care își descrie stilul original ca fiind „haos etnic”, este de mai bine de 15 ani o ambasadoare a culturii ucrainene pe scena din Europa și din lume.
Grupul conservă și transformă în același timp elemente din muzica tradițională ucraineană, folosind instrumentație africană, australiană, arabă, indiană sau chiar rusă, alături de influențe din punk, hip-hop, trance sau dance.
„DhakhaBrakha cântă des despre dragoste, suferințe amoroase sau anotimpuri, dar le folosește ca un surogat pentru teme mai mari - deseori lucruri politice -, iar felul în care o fac este extras din muzica tradițională ucraineană, care folosește metafora în acest mod”, scria Maria Sonevytsky, profesor asociat de antropologie și muzică la Bard College, din New York. Ea a dedicat trupei un întreg capitol într-o carte recent publicată: „Wild music. Sound and Sovereignty in Ukraine”, scria New York Times, la scurt timp după startul războiului din Ucraina.
Cvartetul DakhaBrakha a lansat șase albume și a cântat inclusiv pe scena The Royal Shakespeare Barbican Theatre din Londra, pentru spectacolul „Macbeth”. În ultimele luni, DakhaBrakha se află într-un turneu internațional, în care promovează muzica ucraineană și transmit mesaje de pace. Concertul lor de la TIFF face parte din TIFF for Ukraine, o inițiativă specială dedicată comunității, dar și cineaștilor ucraineni.
„Vrem să cerem solidaritate pentru oamenii noștri și pentru Ucraina”
Libertatea: Cu ce gânduri ați venit în România?
DakhaBrakha: Concertele noastre au devenit mai politice. Sigur, nu vrem să ne transformăm concertele în simple declarații politice, dar când țara ta se confruntă cu o tragedie așa de mare, nu poți sta deoparte. De aceea, vrem să facem tot ce este posibil ca să dăm mai departe știrile despre Ucraina, să spunem lumii mai multe despre război și să cerem ajutor și solidaritate pentru oamenii noștri și pentru Ucraina.
„Majoritatea țărilor au luat partea binelui și a luminii”
- Ca artiști, ați abordat conflictul cu Rusia și ați protestat și înainte de februarie 2022. Care a fost momentul decisiv, ce v-a făcut să deveniți politici în spectacolele voastre?
- A fost foarte simplu și firesc pentru noi, pentru că în 2014, armata rusă a început să vină pe teritoriul Ucrainei. Au început cu anexarea Crimeei, apoi au creat republica falsă în Donbas, deci este absolut normal pentru noi să vorbim despre asta. E o tragedie mare și un act de agresiune împotriva țării noastre.
Răul făcut în Crimeea nu a fost pedepsit corespunzător, ceea ce i-a permis Rusiei să continue. Sancțiunile nu au fost suficiente, nu au oprit inamicul și acum vedem ce se întâmplă.
De aceea, a fost obiectivul nostru să vorbim lumii despre agresiune, să explicăm că Rusia face asta, că e o agresiune directă împotriva Ucrainei, să facem apel la toți oamenii din lume. În acești ani, țările nu ne-au auzit, dar încercăm în continuare, pentru că vrem să facem lucrurile astea cunoscute.
Mulți jurnaliști din alte țări ne-au întrebat: „Vorbiți de 8 ani despre acest subiect, cum vă simțiți că acum are loc invazia și oamenii nu v-au auzit?”. Totuși, credem că am jucat și noi un mic rol în acest val de mare solidaritate și sprijin pentru Ucraina. O parte din oameni ne-au auzit. Când a început războiul mare, majoritatea țărilor din lume ne-au luat partea și au luat partea binelui și a luminii.
- În ce fel v-a ajutat comunitatea muzicală internațională?
- Am primit sute de mesaje din diferite țări, de la muzicieni, de la unii producători, jurnaliști și diferiți organizatori de festivaluri unde am cântat. A ajutat foarte mult să vedem aceste mesaje, oamenii erau dispuși să ne primească în casele lor și pe noi, și familiile noastre. Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul arătat de oameni din toată lumea.
„Nu mai avem prieteni în Rusia din 2014”
- Aveți prieteni muzicieni în Rusia? Cum au reacționat aceștia la începutul războiului?
- (râd toți când interpreta le traduce întrebarea) Nu mai avem prieteni în Rusia din 2014. Pur și simplu am încetat să mai comunicăm. Cu opt ani în urmă, nu acum. Mai avem rude în Rusia, dar nici cu ele nu prea mai vorbim. Se uită la televizor și cred propaganda, nu te cred pe tine, când le spui ce lucruri oribile se întâmplă pe teritoriul țării tale.
Toți muzicienii ruși cu care eram prieteni înainte de 2014 au sprijinit anexarea Crimeei, așa că, după 2014, nu mai era loc să comunicăm. Pentru ei, era ceva logic.
- Nu s-a opus niciunul?
- Niciunul. Avem încă prieteni ruși, dar care trăiesc de mai mulți ani în afara Rusiei. Ei ne sprijină, da. Dar cei care locuiesc în Rusia - nu. Propaganda e atât de puternică încât oamenii nu mai pot gândi diferit. Muzicienii sunt tot oameni, și ei sunt sub influența propagandei.
- Cum vă raportați la sancțiunile aplicate pe plan cultural, cum ar fi eliminarea artiștilor ruși de la festivaluri internaționale?
- Noi sprijinim această mișcare de tipul: „Stop culturii ruse”. Suntem convinși că sancțiunile trebuie să se simtă în toate domeniile: în viața economică, sportivă și culturală, de asemenea. Pentru că doar așa va fi un semnal pentru toți că nu e OK, că e interzis să ucizi oameni, să violezi oameni, să comiți toate aceste atrocități pe teritoriul unei țări vecine.
Acum e imposibil să-ți facă plăcere muzica rusă, baletul rusesc, teatrul rus, când știi că, în aceeași secundă, oamenii mor în Ucraina din cauza armatei ruse.
Așadar, le cerem festivalurilor și instituțiilor culturale din toată lumea să spună un „Stop” culturii ruse în general, cât timp are loc acest război. Ulterior, vom discuta și vom vedea ce facem în continuare. Însă, în acest moment, sancțiunile ar trebui să fie peste tot.
„Alegerea oamenilor de a fi ucraineni e mai puternică decât a fost vreodată”
- Războiul are multe consecințe. Cele evidente vin în termeni de pierderi de vieți omenești și sărăcie. Însă războiul se va resimți și pe plan cultural. Care sunt riscurile aduse de război pentru identitatea ucraineană, din punctul vostru de vedere?
- Desigur că aceste evenimente tragice influențează pe toată lumea din Ucraina, dar credem că, după victoria noastră, va avea loc o înflorire, o renaștere a identității și culturii ucrainene, pentru că oamenii cred în ea și le dă putere în aceste condiții grele.
Credem că alegerea lor de a fi ucraineni e acum mai puternică decât a fost vreodată. De aceea, după victoria noastră, va fi o mare înflorire în diferite domenii în Ucraina, pentru că avem nevoie să ne reconstruim țara și avem nevoie de noi energii.
„Nu avem puterea morală să creăm ceva nou”
- Sunt de așteptat și consecințe negative pe plan cultural în urma războiului.
- Sigur. Cei mai buni oameni mor în Ucraina: activiști, muzicieni, actori. Cei mai buni oameni ai națiunii mor. Nu putem să compensăm pentru aceste pierderi prea curând.
Va fi nevoie de mult timp să reconstruim țara noastră, dar încercăm să ne păstrăm speranța, să vedem razele de lumină și să credem în victorie. Ne concentrăm pe asta, iar apoi ne vom concentra și pe memoria oamenilor care și-au dat viața pentru a construi această țară nouă.
- Revenind la muzică, ați putut lucra, ați putut scrie piese noi de când a început războiul?
- Nu suntem o trupă care să găsească inspirația în tragedii așa de mari. Nu am creat lucruri noi din februarie. Acum nu avem puterea morală să creăm ceva nou și ne temem că, dacă am încerca să scriem despre război în acest moment, nu ar fi exact din inimile noastre.
Avem nevoie de timp să reflectăm, să procesăm și să scriem probabil mai târziu, nu acum, în această fază activă. Însă avem niște compoziții noi, scrise în perioada COVID.
